Prostia se iartă, neascultarea se platește II

33 10 2
                                    

Un curent rece de aer îi atinge pielea și peste țiutul pe care îl are în urechi se aude  înfundat o voce :

*-Trezește-te, trezește-te! La naiba!*

O altă voce, mult mai clară, se aude strigând:

-Mai injectează-i un shot de adrenalină! 

  Deși nu-și putea deschide ochii își dădea seama după sunetele care veneau de la geamul puțin deschis și de la viteza aerului rece care pătrundea cu putere înauntru că se află într-o mașină ce mergea cu viteză.

-Deja i-am dat două fără vre-un rezultat, nu o să risc cu încă una.

-Mai avem puțin, încearcă să-i cicatrizezi rana. îl îndeamnă cu o voce calmă

-Nu are efect! Mergi mai repede, încep să-l pierd! strigă 

-Cât de repede? Mai avem puțin și o să ne trebuiască aripi! răspunde citindui-se frustrarea în voce

-Ceva i se răspândește în sânge, o să vorbesc cu Rafael, el o să știe de ce are nevoie.. 

*Sunetul de apelare*

  Tânărul apăsa cu o mâna pe locul înțepăturii încercând să pună presiune pe aceasta, și acum că o mână o avea pe telefon se chinuia să nu cadă datorită inerției create de curbele prin care trecea mașina în viteză, mișcându-l pe tânărul întins pe care îl ținea parțial în brațe.

-Nu răspunde.. trebuie sa dăm de el rapid.

-Erasmos! strigă cu o voce groasă plină de disperare

-Trebuie să vorbim cu el cât mai repede.

-Ne vom ocupa și de asta, prima dată să ajungem la spital! 

Dă-te, nu vezi flashurile!? strigă nervos

-Are febra! Fuuck! Și i-am zis să nu se ducă sing...

Întunericul și liniștea își fac iar simțite prezența.
Deși senzația de căldură de pe piept îl făcea să-și recapete cunoștința și sa-și dea seama de situație, ispita celor două era prea mare, iar influența lor creștea cu fiecare secundă.

..

...

-Trezește-te, Mihai!! Trezește-te! simțind că ceva îl scutură acesta se trezește buimac și își privește prietenul, ce avea o privire disperată

-Ce s-a întâmplat, ce e?

-George e în lac, cred că se îneacă! Grabește-te!

Se ridică încă buimac, se freacă  rapid la ochi cu dosul palmei și începe să sprinteze urmându-l pe Lucian .

-Când o să înveți și tu să înoți...? îi reproșează Mihail prietenului său în timp ce sprinta.

Când se apropie de George, îl văd cum înoată din răsputeri fără a înainta vre-un centimetru.

  Mihail își scoate tricoul în timp ce fuge și se aruncă în apă, înotând cât de repede poate spre prietenul său aflat în nevoie.

  Deodată George s-a scufundat cu viteză, parcă ceva îl trăsese spre fundul lacului, Mihail văzând asta, deși nu ințelegea ce se întamplă continua să înoate, iar George se ridică la suprafață din nou umplându-și plămânii cu aer si începe sa dea din mâini în încercarea disperată de a nu se scufunda din nou.

  Deși nu observau de la nivelul apei, ceva făcea valuri scurte la suprafața apei, era de parcă ceva se mișca în lac , lăsând mici indicii iar Lucian era prea concentrat pe cei doi pentru a realiza.

Lumi ascunse - Vanatoarea de sufleteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum