Din alta lume

Atunci ce mai asteptam? Sa pornim la drum!

                     Selyna povesteste:

- Mama, te rog, calmeaza-te!

- Ce? Iubito, cred ca glumesti, cum pot sa nu fiu incantata cand, in sfarsit ni-l prezinti pe alesul tau?Sunt atat de fericita, nu mai ramane decat ca si Derek sa ne aduca minunata veste...

- O va face, sunt sigura...

- Sper ca va fi cat mai curand, vreau cat mai multi nepoti, spune ridicand din sprancene, privindu-ne insinuant pe mine si pe Mike.

La auzul cuvintelor blestemate ma inec, la fel facand si Emily, care statea pe o alta canapea, in fata mea si a brunetului.

El, gemenii si Ashley  incep sa chicoteasca, stapanindu-se cu greu sa nu atraga atentia. Privesc spre adevarata pereche a lui Mike si nu pot sa nu ma simt vinovata pentru suferinta provocata. Ii sunt recunoscatoare pentru rabdarea si intelegerea aratata. Stiu ca fiecare gest tandru pe care Mike il face pentru a-i pacali pe parintii mei o raneste, iar cand vom pleca de aici, nu voi ezita sa vorbesc cu ea si sa-i multumesc.

O vad cum isi strange pumnii, apoi se ridica brusc.

- Va rog sa ma scuzati, am nevoie de aer...

Nu mai asteapta un raspuns, parasind incaperea. O rog din priviri pe Ashley sa se duca dupa ea, si, din fericire imi intelege mesajul, deoarece se scuza, pornind pe urmele prietenei sale.

- Era cam palida la fata, a patit ceva? intreaba mama.

Fortez un zambet, rugandu-ma sa para adevarat.

- Este doar nerabdatoare, le vom face o vizita parintilor ei dupa ce vom pleca de aici si va dati seama...

Explicatia salvatoare a brunetului de langa mine face ca orice suspiciune sa dispara, insa durerea din ochii sai la minciuna spusa imi ridica semne de intrebare. Ma incrunt, ridicandu-ma si indreptandu-ma spre mama si tata. Ii strang in brate, straduindu-ma sa nu trag mai mult de timp.

- Noi trebuie sa plecam, am sa va mai vizitez...

Chipurile lor se intristeaza instantaneu, dar prefer sa ma prefac ca nu observ, cred ca pana acum s-a observat lipsa prietenilor mei si e doar o chestiune de timp pana cand Derek si ceilalti ne vor da de urma.

Cu parere de rau, imi iau ramas bun de la cele mai importante persoane din viata mea si plec fara a mai privi in urma. Ajungand la o distanta semnificativa, ne oprim sub un copac batran, cu crengile lasate, dand aspestul unei perdele. 

- Unde mergem acum? intreaba Nick.

- Nu sunt sigura daca doar mie mi s-a parut, dar intamplarile din ultima perioada ar putea avea legatura intre ele. Atacul vanatorilor de suflete a fost ceea ce a adus la intalnirea noastra. Faptul ca voi ati putut sa-mi simtiti aura si m-ati gasit in padure arata ca, intr-un fel ceva din toate astea are legatura cu noi toti...

- Ceea ce vrei sa zici e ca trebuie mai intai sa incepem cu atacurile? ma intrerupe Mike.

- Da, legenda voastra, ca sunt creatiile unuia dintre primii ingeri cazuti, are cel mai mare efect. Voi toti, spun privind pe fiecare in parte, sunteti decazuti, iar eu pot stapanii intunericul, daca am inteles gresit, atunci dati-mi voi alte idei...

Imi analizeaza cuvintele si observ pe fetele lor ca am dreptate. Instinctul imi spune ca daca vom proceda cum ne-am inteles, vom afla pana la urma ce ne trebuie.

- Iar noi stim locul potrivit pentru a incepe... ma uit surprinsa la Ashley, asteptand sa continue. - De-a lungul timpului au fost mii de ingeri alungati, unii pe buna dreptate, altii nevinovatii, dar ce conteaza e ca suntem asemanatori printr-un singur aspect: nu ne place sa ne petrecem timpul in preajma altor fiinte supranaturale, la un moment dat devine incomod, enervant si insuportabil. De aceea cei de dinaintea noastra au creat un oras, daca-l pot numi asa, unde putem sa ne traim restul vietii noastre nemuritoare. Vom gasi raspunsurile de care avem nevoie, si, cine stie, poate si noi aliati.

- Un oras... al ingerilor! am rostit socata, clipind de mai multe ori pentru a ma asigura ca am inteles corect. - Dar cum de nu s-a auzit niciodata de el?

- Vezi tu, dupa Lucifer si fratele sau au mai fost exilati, dupa un mare interval de timp, 6 ingeri. Ei sunt creatorii orasului si s-au folosit de puterile lor pentru a reusi. Erau constienti ca, odata ce alte fiinte supranaturale aflau de existenta acestuia, urmau sa-si faca aparitia, dorind sa se stabileasca acolo, de aceea, folosindu-se de natura, l-au ascuns, doar noi fiind capabili sa-l putem vedea. 

Informatiile oferite tot de Ashley ma lasa fara expresie. Oare cate lucruri mai exista in aceasta lume si asteapta sa fie descoperite?

- Doar ca avem o mica problema... ia cuvantul brunetul. - Pana la el e un drum lung si primejdios, increderea ne va fi pusa la incercare, la fel si tot ce tine de intreaga noastra viata, vom fi nevoiti sa ne infruntam cele mai intunecate si mai mari temeri, sunteti pregatiti pentru aceasta aventura?

Ne uitam unii la altii pentru cateva secunde, apoi ma ridic de jos.

- Atunci ce asteptam, sa pornim la drum!