Mi-am petrecut restul zilei scriind câteva versuri in agenda mea pe care
va trebui sã o pun in curând lângã restul. Habar nu am de când stau pe
canapeaua asta, dar stiu cã fiecare vers pe care l-am asternut pe hârtia albã este legat de el. Trebuie sã-mi revin in fire. Nu se poate sã-mi pierd mintea
atât de usor dupã un bärbat. Mai ales dupã unul care ar putea foarte usor
sã-mi fie tată. Noroc cã nu este pentru cã altfel gândurile astea pe care le am cu el ar fi extrem de gresite. Oricum rămân chiar si eu surprinsã de
ipostazele in care mintea mea il picteaza.
Soneria de la usã mã intrerupe tocmai când mã pregăteam sã scriu ultimul vers. Imi dau ochii peste cap si inchid agenda, lăsând semnul
visiniu acolo unde am rămas. Nu stiu multi oameni care pot apărea la usa
mea acum, dar din motive necunoscute, un gând fulgerãtor îmi trece prin
minte pe la jumãtatea drumul spre usã. Dacã este Jace? Imposibil. Totusi,
imi aranjez putin pãrul inainte sã mã ridic pe vârfuri pentru a vedea cine
este.
Noah.
Nu m-am simtit niciodatã mai dezamagitã să-l văd. Umerii mi se relaxeaza imediat si fi deschid usa, ignorând sticla de vin pe care o are intr-o
mână.
- N-ai fost niciodatã mai dezamăgita sã mã vezi, spune dupã ce inchide usa în urma lui.
Lasã sticla de vin pe masã, iar eu îmi ocup inapoi locul de pe canapea.
— Asteptai pe cineva? mã intreabã.
- Nu, il mint, dar din nefericire pentru mine mã cunoaste mai bine
decât oricine si sesizeaza imediat minciuna. Speram doar sã fie altcineva.
Ceea ce este adevărat.
— Atât de bine a fost de vrei sã-l vezi la usa ta? lumeste Noah, imp-
ingându-se cu umărul usor in mine.
Strâmb din nas. Nu-mi doresc să-i ofer detalii despre sexul cu Jace. Mi s-ar părea o lipsã de respect la adresa lui. Plus cã Noah e oricum un burete când vine vorba de bârfe, iar viata mea sexualã nu se va transforma într-un subiect de discutie.
Telefonul incepe sã-mi sune în partea opusã a canapelei si fi multumesc destinului cã m-a salvat de alte un milion de intrebãri pe care probabil le
are pregätite prietenul meu.
Mã intind după telefon si scot un oftat când citesc numele apărut pe
ecran. Acum parcã sã răspund la curiozitatile lui Noah nu mai sună atât de
rãu. De fapt, orice sună mai bine decât sã vorbesc cu Gideon Emerson.
Pendulez intre a-i raspunde sau nu, dar dacă nu o voi face probabil mã
va bombarda cu apeluri si mesaje in următoarea oră asa cã mai bine scap
odată.
— Alo?
- Scumpo, mã bucur sã te aud.
Ce păcat că nu pot spune acelasi lucru, gândesc.
- Cum esti? mã intreabã, incercând sã alunge linistea care se asternuse intre noi.
- Bine, tu? intreb mai mult din politete.
- Si noi suntem bine.
Mereu când mã sună incearcã să-mi bage pe gât in jos familia pe care a format-o cu Karen desi stie cã nu dau doi bani pe noua lui viatã.
- Karen m-a rugat sã te invit la cină, sâmbăta viitoare.
Incep sã mã fâstâces si sã regret că i-am răspuns.
Nu pot, sunt ocupatã.
Stie că mint, dar nu-mi va spune nimic. Il aud cum ofteazã la capătul
opus al firului.
- O sã-ti trimit adresa printr-un mesaj. Poate te razgândesti.
Pentru o fractiune de secundã regret faptul că-l mint si-l amân de atâta
timp, dar apoi îmi amintes motivul pentru care nu vreau sã am de-a face cu el sau cu familia lui nouă. Nu vreau sã mã tragã in lumea aia pe care a
creat-o dupã moartea mamei. O lume in care nici măcar umbra ei nu mai
existã.
- Trebuie sã inchid, ii spun brusc. Noapte bună.
- Noapte b...
Inchei apelul inainte sã-si termine fraza si las telefonul pe canapea printr-un gest furios. Mereu când reuses sã revin pe linia de plutire apare tata, cu
incercările lui de apropiere si mã dã peste cap. Nu-mi doresc sã facã parte din viata mea sau eu dintr-a lui. Vreau sã ne trimitem felicitãri cu prilejul ocaziilor speciale, dar nimic mai mult. Vreau sã-mi dea naibii pace.
Imi masez tâmplele cu ambele mâini, iar Noah mã priveste ingrijorat.
Intinde o mână spre mine si imi mângáie usor bratul.
— Esti in regula?
— Da, murmur desi nu e deloc adevărat.
- Stii, odatã si odatã tot trebuie sã treci peste, Ana.
Imi ridic privirea spre el si cred cã l-am săgetat din gresealã cu aceasta pentru ca-si retrage mâna imediat.
— Nu o spun pentru el ci pentru tine. Nu-ti face bine sã ai sufletul plin
de ură.
— Ai adus vin?
Il văd cu coada ochiului cum dã aprobator din cap.
- Pune-mi un pahar.
Ofteaza, dar il ignor si incere sä-mi alung din minte gândurile care-l
implicã pe tata. Incercările lui stupide nu fac decât sã mã scoată din minti.
Noah apare imediat in fata mea si-mi intinde paharul de vin pe care-l
golesc pe jumătate din prima inghititură. Nu sunt vreo alcoolicã si nici nu văd bãutura ca fiind o solutie, dar la naiba, acum chiar am nevoie de un vin
bun.
Telefonul imi vibreazã acolo unde l-am lăsat si mã rog din suflet sã nu fie
vreun mesaj de la tata sau o să-l arunc de la etaj fáră să-mi pese cã va trebui
sa-mi iau altul nou.
lau dispozitivul inteligent si-mi pun degetul arătãtor pentru a-l debloca.
Verific ce mesaje am primit, dar unul imi sare în ochi in mod special. Este de la Jace. Toate gândurile mele negre sunt puse pe silentios si incep sã zâmbesc la un ecran precum o adolescent.
— Sã inteleg cã nu este tatãl täu? il aud pe Noah din partea opusã a
canapelei.
- Este Jace.
Deschid mesajul de la el.
Jace: „Nu m-am putut concentra la nimic din vina ta. Te-ai plimbat prin mintea mea
toatã ziua".
Incerc sã formulez un raspuns apropiat si găsesc unul potrivit in cele din
urma.
Eu: „Lasă-mã sã ghicesc, eram goalã".
Imi duc unghia intre dinti.
- Nu mi-ai povestit nimic despre bărbatul misterios care ti-a tras-o atât
de bine incât esti dezamagit când mã vezi la usa ta.
Ridic privirea spre Noah care-si duce paharul la gură.
- Detine o companie important de securitate. Din câte am inteles se ocupa cu paza vedetelor, gesticulez cu mâna. Si are patruzeci si doi de ani.
Face patruzeci si trei in decembrie.
Expresia lui Noah meritã filmatã si-mi pare rău că nu m-am gândit la
asta inainte sã apăs butonul care a declansat bomba.
Scutur din cap.
- Ei bine, asta ar explica de ce e asa bun la pat. Cei experimentati sunt
mereu cei mai buni, inclină paharul spre mine si-l goleste dintr-o inghitit-
ura.
Termin si eu lichidul sângeriu ramas si fi întind paharul ca sã mi-l umple.
In timp ce il urmärese pe Noah cum deschide frigiderul, prezentă doar
fizic căci mintea imi este in altă parte, telefonul imi vibreazã in mână.
Il deschid cu o vitezã tulburatoare si citesc răspunsul lui Jace.
Jace: „Normal, esti prea frumoasã goalã
ca sã mi te imaginez imbrăcatã".
Imi arcuiesc o sprânceana.
Eu: „Spune-mi, Ford, ce ti-ai mai imaginat?" Jace: „Nu stiu cu ce bărbati ai avut tu de-a face până acum, Anastasia, dar eu sunt
genul care prefera să arate, nu sã spună".
Incearcã sã se joace cu mine si reuseste. Sângele mi s-a pus in miscare
foarte rapid si in curând o sã-mi clocoteascã in vene.
— Cred că ar fi mai bine sã plec, nu vreau sã asist la sesiunea ta de sex-ting, il aud pe Noah si-mi ridic automat ochii din ecranul telefonului.
— Imi pare rãu, apuc sã spun.
- Stai linistitã, bucură-te de moment, ridicã mâna in aer si dispare,
lasandu-ma singura.
Imi iau paharul de vin in dormitor si mã intind in patul meu moale. Am amortit astazi pe canapeaua din sufragerie.
Eu: „Dacă-mi spui poate sunt de acord
si punem in aplicare".
Nu i-am răspund imediat si nu pentru cã nu as fi putut ci pentru că nu
pentru ei.
Jace: „Ai fi mai mult decât dispusã".
Siguranta pe care o are in propria persoanã imi provoacã un val de căl-dură in tot corpul care se preste direct intre picioare.
Eu: „Esti foarte sigur pe tine, Jace".
Jace: „Te deranjeaza?"
O, la naiba cu tot! Eu: „Nu, mã excitã".
Regret imediat ce am scris, dar e prea târziu pentru că punctele incep sã
salte deja pe ecran, semn cã tasteazã. Inima aproape că-mi sare din piept
datorita adrenalinei si incerc din răsputeri sã mã controlez.
Jace: „Fă-mi o favoare. Disearã, inainte sã te
pui la somn, desfä-ti larg picioarele de parcã m-ai astepta pe mine să-mi strecor limba între
ele si mângâie-te. Gândeste-te la orgasmul pe care l-ai avut când eram in tine si la cele
care vor urma".
Oh, futu-i. Ce naiba îmi face barbatul sta si, cel mai important, de ce-mi place atât de tare?
Nu asteaptă să-i răspund ci tasteaza imediat incã un mesaj. Tot corpul meu arde, iar mâna mea vrea cu disperare sã-mi coboare intre picioare,
gândindu-mã că este de fapt mâna lui.
Jace: „Ce ai vrea sã faci dacã nu ai
avea nicio frică?"
Intrebarea lui mã readuce oarecum cu picioarele pe pământ, dar tot simt
furnicäturi in tot corpul. Trag aer in piept pentru a scăpa de tensiunea
acumulatã si-l dau afară dintr-o dată.
Eu: „Cred cã as vrea sã zbor cu avionul. Mereu mi-am dorit sã ajung in Chicago, dar frica
de înãltimi nu mi-a permis".
Jace: „Stiu, mi-ai spus cã ai vrea sã vizitezi Chicago in seara in care ne-am cunoscut".
Eu: „Ce atent esti la detalii".
Jace: „Doar la cele care mã intereseazã".
Asta inseamnã cumva cã si eu il interesez? Pentru cã inima mea nu ar
suporta atâtea declaratii intr-o singură noapte.
Am continuat sã vorbesc cu Jace prin mesaje până la doua dimineata si,
spre norocul meu, nu-mi sună ceasul dimineatã devreme asa cã am putut
sã recuperez orele pierdute. Mã rog, nu au fost deloc o pierdere pentru cã
Păcate în paradis
m-am simtit foarte bine vorbind cu Jace.
Mica voce din capul meu imi spune sã stau departe de el, sã nu mã las dusã de val pentru cã sunt sanse mari sã mã loves puternic de stânci, dar
ce conteaza? Am träit jumătate din viatã intr-o cochilie menită sã mã pro-tejeze de orice îmi poate provoca durere si, chiar dacã a functionat, am
uitat sã trãiesc. Pentru prima data dupã mult timp simt că incep sã mã trezesc la viată. Oricum, intre mine si Jace este vorba doar spre o chimie
puternicã pe care am decis sã o exploatãm la maxim. Nu se poate intâmpla
nimic rău dacă ne vedem din când în când sã facem sex. Cu sigurantã nu-si
doreste ceva serios cu o femeie mai micã decât el cu douzeci de ani, iar eu sunt complet indisponibil când vine vorba de o relatie.
Imi bag telefonul la incãrcat si mã las pe spate, cufundându-mã in
salteaua mea moale. Brusc, cuvintele lui Jace îmi vin in minte, iar vârfurile degetelor incep sã mã furnice. Scap de perechea subire de pantaloni scurti,
rămânând doar in tricou si-n lenjeria intima din dantela roz pe care o dau la o parte asa cum am fácut-o in masin. Când Jace era sub mine. Simpla
amintire mã face sã inchid ochii si sã-mi trec mâna peste carnea umedă.
Incep sã mã mângâi incet, dar pe măsurã ce mintea incepe sã-mi ruleze imagini cu Jace in diferite ipostaze, ritmul se intensificã si ajung să-mi strâng sânul cu mâna liberă prin materialul tricoului alb. il ridic cu usur-
intã, umezindu-mi degetul mare pentru a-mi mângâia sfârcul intärit. Sunt din ce in ce mai aproape de orgasm.
Disearã, inainte sã te pui la somn, desfä-ti larg picioarele de parcã m-ai
astepta pe mine sã-mi strecor limba intre ele si mângâie-te.
Mãresc ritmul mai tare, arcuindu-mi spatele de parcã as tânji dupã mai mult.
Gândeste-te la orgasmul pe care l-ai avut când eram in tine si la cele care
vor urma.
Mesajul de la Jace si amintirea modului in care s-a simtit gura lui pe
pielea mea reuses sã mã ducã pe culmile placerii si gem, cuprinsã de
amintirea acelei nopti.
Spatele imi revine brusc pe saltea, iar eu lupt sã-mi reglez respiratia sacadată. Simt că obrajii îmi ard laolaltã cu tot corpul. Un zâmbet îmi apare pe chip.
Jace Ford, cu sigurantã trebuie sã te mai am inc-o dată.
