Eu nu ma îndrăgostesc !

Capitolul 9- Cine e de fapt ?!

Capitolul 9
Pe drum spre casa Stefan m-a tot sunat si mi-a lasat zeci de mesaje insa eu nu ma puteam gandi decat la ceea ce mi-a zis Vladimir "tu ai ceva ce nimeni pe aceasta planeta nu are" oare la ce se refera ? Nu stiu inca dar cert e ca o sa aflu. Pe drum m-am oprit la o covrigarie deoarece imi era foame. Mi-am luat 2 covrigi cu sare si am plecat. Cand am ajuns acasa mama vorbea la telefon, nu m-a observat asa ca m-am apropiat sa aud ce vorbeste:
-Da, da pai asta iti zic, trebuie sa aflu cine e, in ce e bagat, daca se atinge de ea sau o raneste iti jur ca o sa-i para rau ca s-a nascut ! Bine, bine vorbim mai tarziu ca trebuie sa ajunga. La revedere sefu'.
SEFU?! Dar mama nu lucreaza, ceva e putred si o sa aflu ce !
-Buna mama !
-Buna scumpo ! Ai ajuns demult ?
-Daca vrei sa aflii daca ti-am ascultat conversatia raspunsul e da. Cine e acel sef ? In ce esti bagata ?
-Scumpo, in primul rand nu e frumos sa asculti conversatiile adultilor si in al doilea rand, trebuia sa fie o surpriza. M-am angajat la o firma de testat jocuri video iar acum testez noul "Project IGI" de aceea vorbeam in acel mod, trebuie totusi sa-mi impresionez seful, nu ?
-Oh, mama, ma bucur pentru tine, stiu ca mereu ti-au placut jocurile video. Felicitari !
-Multumesc, scumpo !
Chiar ma bucur pentru mama, sper sa-i mearga bine la munca, nu stiu de ce mi-am facut atatea griji, pana la urma e mama si stiu ca nu mi-ar ascunde vreodata ceva.
Dupa ce mi-am terminat temele am decis sa merg la o plimbare cu rolele in parc, era inca devreme asa ca ma puteam destinde si eu putin. Am inceput sa ma plimb dar m-am oprit brusc cand am vazut un baietel si o fetita care plangeau, m-am apropiat de ei.
-Hei, de ce plangeti ?
-Ne-am ratacit, nu stim unde e mami...
-Sunteti frati ?
-Da!
-Haideti cu mine, va ajut eu sa o cautati
Am mers si mi-am schimbat rolele pe o banca apoi am inceput s-o caut pe mamica celor 2 copilasi care apropo e o iresponsabila.
-Voi nu va stiti adresa ?
-Ba da ! Avenue street, numarul 33
-Foarte bine, haideti sa va duc acasa.
-Multumim domnisoara, esti un ingeras frumos. Stii, noi mai avem un fratior care pare de varsta ta sper ca si el sa-si gaseasca o iubita asa frumoasa si cu un suflet nobil ca al tau !
-Multumesc, frumosule ! Apropo, cum va numiti ?
-Eu sunt Matei iar ea e surioara mea Madalina
-Eu sunt Alexandra
-Incantat, spune Matei si imi saruta mana
-Vai dar ce micut gentleman. Acum hai la taxi.
Ne urcam in taxi si ii spun soferului unde sa ne duca. Cand ajungem la destinatie casa celor mici era de fapt o vila cu tot ce vrei, la poarta era o femeie de vreo 38 de ani care era rosie de la atata plans. Cei mici au coborat si au sarit la ea in brate.
-Mami, mami !
-Dragii mei, ce sperietura am tras, cum ati ajuns inapoi ?
-Ne-a adus Alexandra !
-Buna ziua !
Apoi mama celor 2 a sarit si m-a luat in brate pupandu-ma de nenumarate ori
-Iti multumesc din suflet, esti o persoana minunata care merita tot ce-i mai bun. Unde i-ai gasit ? De unde ai stiut unde stam ? Dar te rog, hai in casa !
-I-am gasit in parc plangand si v-am cautat pe dumnevoastra vreo ora insa cand am vazut ca nu sunteti, i-am intrebat daca isi stiu adresa si i-am adus aici.
-Iti multumesc, te rog sa ramai la cina, macar atat sa fac pentru tine
-Nu vreau sa deranjez, cel mai bine e sa plec
-Dar te rog, ramai !
-Da Alexandra, ramai, te rog ! spune Madalina cu o voce dulcica
-Bine, o sa raman !
Intram in casa, era plina de statuete, tablouri si multe alte obiecte de arta carora li se putea observa valoarea. Doamna ma conduce in salonul unde ei cineaza si ma indeamna sa iau loc. Ma asez pe scaun iar cei 2, Matei si Madalina se aseaza langa mine, apucandu-ma de maini.
-Esti o persoana minunata, sa nu uiti niciodata !
-Iti multumesc, Matei ! Esti un copil special !
-Bine, acum ca ne-am adunat toti, eu zic sa ne serveasca masa.
-Nu, mami, Calin nu a venit
-Da, ai dreptate, Madalina, dar a zis ca nu vrea sa manance cu noi, are de studiat asa ca si-a comandat o pizza
-Dar vreau sa ocunoasca pe Alexandra !
-Pai poti merge tu sa incerci sa-l convingi, eu am incercat deja
-Caaaallllliiiinnnn! Hai la masa !
Dupa cateva secunde, un baiat cu un trup bine definit, cu par negru, ochi verzi, inalt si cu un ten ciocolatiu a coborat treptele. El se apropie de Madalina si o saruta pe crestet, pe mine inca nu m-a observat.
-Mada, o sa mananc o pizza in camera pentru ca am sesiune saptamana viitoare, te rog sa ma ierti.
-Nu-i nimic, voiam doar sa o cunosti pe Alexandra apoi arata cu degetul spre mine, el se intoarce instant si ramane cu privirea fixata asupra mea parca savurand momentele cat ma poate privi.
-Calin, incantat ! Spune acest Adonis si imi intinde mana
-Alexandra ! Spun eu rosindu-ma, el uitandu-se fix in ochii mei.
-Stii ceva, totusi o sa mananc si eu cu voi, daca tot avem musafiri.
-Si Miruna ce mai face, Calin ? Intreaba mama sa, putin cam acida
Calin se infurie si da cu farfuria de pamant
-De ce trebuie tu mereu sa te bagi, ha ? Nu-mi pasa ce face, e doar una in plus in patul meu, iti multumesc ca m-ai facut satul inainte sa mananc ! La revedere, Alina !
-Alexandra, spun eu tusind
-Imi cer scuze, dar doamna Robin m-a enervat la culme
Spune asta si pleaca nervos in camera sa.
-Imi cer scuze, Alexandra ! Nu mereu e asa, dar probabil e stresat din cauza sesiunii
-Nu face nimic, eu oricum plecam. Ma bucur ca v-am putut ajuta cu acesti 2 ingerasi mici, insa e deja destul de tarziu si trebuie sa plec.
-Esti sigura ca nu mai poti sta ?
-Da, imi pare rau!
-E ok, o sa-i zic soferului sa te duca acasa.
-Nu, nu e nevoie sa va deranjati !
-Oh, scumpo, nu e niciun deranj, macar atat sa fac pentru tine.
Intr-un final am acceptat si am iesit din casa catre masina. I-am dat soferului adresa si m-a condus acasa.
-Multumesc !
-Nu aveti pentru ce sa-mi multumiti domnisoara, este job-ul meu !
Cand m-am dat jos din masina, din portbagaj a coborat si Calin care a venit intr-un suflet pana la mine.
-Aveai de gand sa pleci fara sa-ti iei "la revedere" de la mine ? ma intreaba el cu un tupeu enervant
-Nu obisnuiesc sa salut nesimtitii, zic eu clar ofensata de remarca sa
-Nu sunt nesimtit domnisoara, sunt direct, de aceea iti zic ca imi placi si te vreau !
-Sa inteleg ca Miruna nu te satisface indeajuns ? zic eu amuzata
-Poate vrei tu sa ma satisfaci ca sa pot sa-ti raspund dupa
-Sau nu, zic eu apoi intru in casa trantind usa dupa mine. El lasa ceva la usa apoi pleaca.
Eu cobor in graba sa vad ce a lasat pe presul usii. Era un trandafir alb si o cutiuta rosie. Am deschis cutia si in ea era o bratara de aur pe care scria "Run, you're too good for me". Ce a vrut sa zica cu asta ? Si ce e cu baietii astia si bratarile ?
M-am dus in pat si am studiat foarte atent bratara, cand deodata imi suna telefonul, era Stefan. Am decis sa-i raspund pentru ca merita macar sa-i zic ca e cazul sa ne despartim..
-Alo, Alexandra ?
-Da...
-Uite, m-am prins ca vrei sa te desparti de mine, nu vreau sa-mi zici clasicele scuze cu "nu e vina ta, e a mea" te-am sunat doar ca sa-ti zic ca nu-ti port pica si ca o sa incerc sa te privesc ca o prietena
-Wow ! Iti multumesc. Aaaa.. noapte buna ?
-Noapte buna!
Ok, asta a fost ciudat, tre' sa ma pun sa dorm pentru ca maine am scoala.
Hei, imi cer scuze ca am postat atat de tarziu dar am avut niste probleme comportamentale si nu am vrut sa va scriu ceva deprimant. Sper sa va placa noul capitol, l-am facut mai lung ca sa ma revansez. Va astept parerile si voturile ! Kisses for all !