Tot ce-am erudit într-o viață

9 3 0
                                    

Tot ce-am erudit într-o viață este că singurul moment în care nu vei exista pur și simplu ci îți vei trăi viața este momentul concilierei cu propriul sine
Și că diseminezi exact ceea ce ești,în tocmai de asta eu am răspândit iubirea

Iubirea ce nu mă iubește înapoi și mă lasă lacom de însetată în măsura timpului trăit degeaba mitigat în amarul vinului cu tăcerea
Iar amintirea brațelor ei neștiute de încă copil mic mă tot tochează cu nesaț cu privirea-i fără de moarte care n-ar să-mi daruiască mângâierea

Tot ce am erudit într-o viață este de fapt că singura iubire adevărată e cea pentru care nu trebuie să lupți, e o iubire ce te iubește necondiționat fără sentința propriei suferințe
Într-adevăr iubirea este o artă și trebuie să lupți cu propriul sânge ca să-i completezi tabloul, dar iubirea e în sine o arta ce încadrează iubirea care cere sacrificii

Sacrificiile sărăciei, sacrificiile neajunsurilor sufletești, dar în acest context nu trebuie să te lupți deoarece iubirea, prea iubitului tău dacă este cu adevărat arta iubirii pregătită de creator, nu va lupta împotriva ta
Și, nu nu ți v-a fura nici măcar o lacrimă pentru că ea nu te vrea să lupți împotriva ta caci numai iubirea adevărată nu provoacă suferință

Ecouri în UiversUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum