Jurnalul unui psiholog

adevaratul Tate ( cap. 4 )

Este 5 dimineata. Nu am putut sa dorm toata noaptea. M am tot gandit la ce probleme poate avea acel.. tânăr. Ohh ce tânăr ? Suntem de aceeasi varsta. Ochii aia verzi ascund atat de multe secrete. Vreau sa il cunosc. Ma ridic din pat cu părul ciufulit şi încep să îmi încep activitățile de dimineață. Mă spăl pe față şi pe dinți, imi aranjez putin părul apoi ma uit la ceas. Ora ŞASE ! La 7 trebuie sa fiu la cabinet si incep sa ma panichez pentru ca nu am habar cu ce o sa ma prezint in fața, LUI. Imi deschid dulapul si zăresc rochița mea neagra cu buline albe. O trag repede pe mine, mă incalț grăbita cu balerinii mei albi, imi iau gentuța de pe pat si deschid usa sa plec spre cabinet când dau nas in nas cu Tate. Mă privea insistent.
- Ce faci aici ? Il intreb eu putin iritata de prezenta sa.
- Ai spus ca ne vedem la 7.
- Da. Dar la cabinet ! Mă răstesc eu răutăcios.
- Este ora 8 si tu inca nu esti la cabinet, te am asteptat . Mi am facut griji asa ca mi am permis sa vin la apartament.
- Cât e ceasul ? Cât am intarziat ? Oo doamnee ! Imi pare rau.. eu am pierdut noțiunea timpului.. si .. nu prea am dormit azi-noapte . Imi cer scuze.
- Mă asteptam la asta. Nu e nimic. Inteleg. Probabil te ai gandit la mine. Rânjea la mine parca stia tot ce gandeam. Deveneam din ce in ce mai nesigura. Am vrut sa il invint in casa dar era dezordine si ar fi parut ciudat asa ca am insistat sa mergem la cabinet. Imi deschide politicos usa dupa ce eu o descui .
- Poti lua loc . Simte-te ca acasa.
- Multumesc . Si se aseaza comod pe fotoliul din fața măsuței mele de cafea.
- Pot sa te intreb ceva ?
- Desigur. O sa trebuiasca sa mi pui cateva intrebari pentru a ma cunoaste . Adauga el ca si cum nu eu eram psihologul.
- De ce a trebuit sa vii la mine aseara ? Ce era atat de urgent ca apoi sa poti amâna ?
- O sa iti povestesc mai incolo. Spune el usor timid si oftând in acelasi timp .
- Care este problema ta, Tate ?
- Sunt intragostit de o femeie care nu stie asta. Am inceput sa o urmaresc o perioada . Are o viata monotona si din cate imi dau seama nu vrea sa si o schimbe.
- Asta nu este o problema. As fi putin indiscreta daca te as intreba cine este aceasta femeie dar cred ca nu o cunosc.
- Iti voi spune mai tarziu. Si poate ai sa o si cunosti dar vreau sa mai vorbim.
Este indragostit. De cine ? Ohh sa fim seriosi eu nu sunt indragostita de el.. abia l am cunoscut plus ca el iubeste o alta femeie. Sper sa il fac sa se simta mai bine.
- Spune-mi, ce iti place la aceasta fata ?
- Pai, este si ea psiholog. Are părul castaniu spre brunet, ochii verzi si un corp atat de firav. Este puțin palida si atat de frumoasa.
Vedeam in ochii lui cat este de fermecat. Vedeam pur si simplu ca ma privea..
- Esti fermecat.
- Chiar sunt. Vreau sa o fac sa se indragosteasca de mine . Cum pot face asta ?
- Ai spus ca este psiholog. De ce nu iti faci o programare la cabinetul ei ?
- Am facut asta.
- Cand vei merge la ea ?
- Sunt la ea. Tu esti, Teo.
Inima mea a luat-o brusc la goana si nu mai gandeam limpede . Nu stiam ce sa ii spun eram şocata si fericita. Si eu il placeam.
- Uite Tate, nu stiu cum sa iti spun dar , si eu te plac. Nu de mult timp ce este drept.. de aseara mai exact. Am spus eu usor rusinata de prezenta lui, de felul in care el ma privea.
- Nu iti inchipui cat de fericit sunt.
- Sincer eu ma simt putin ciudat dar si eu ma bucur.
A venit langa mine pe canapea. Il simteam atat de aproape. Am vrut sa il imbratisez dar el m-a respins. M-am simtit atat de prost. Am lasat privirea in podea cand doua maini mari mi-au cuprins fața. M-a privit in ochi si m-a sarutat falămând. Am acceptat si m-am simtit minunat. Am intrerupt insa sarutul deoarece nu mai aveam aer. M-am uitat la ceas si in 10 minute trebuia sa vina Emm la cabinet.
- Este târziu. O pacienta trebuie sa apara in orice clipa. Ne mai vedem. Spun eu usor suparata ca trebuie sa il dau afara.
- Este ok. Tu si cu mine diseara la 7 in fața blocului tău. Mă saruta scurt si pleaca. Mă înroşesc si ma uit la el . Doamne cat e de sexy cand face pe inabordabilul. Isi intoarce privirea si inchid cat pot de repede usa. Il aud cum chicoteste. Merg sa ma aranjez putin si o astept pe Emm. A si ajuns.
- Buna Emm !
- Hi tipa psiholoaga.
- Ai putea sa ma respecti totusi.
- Ok imi pare rau. Dar chiar nu aveam chef de şedință astazi.
- Nici eu,sincer, dar asta este. Suntem aici acum.
- dada.
- Ai adus tema ?
- Da . Chiar m a ajutat sa scriu aici. Mi-am deschis gandurile aici. Poftim. Spor la citit.
-Multumesc. Daca vrei poti pleca. Ne vedem peste miercuri la 9 aici.
- Slava domnului. Ce bine . Ies in oras cu cineva astazi.
- Oo. Serios ? Ai prieteni noi ?
- Nu . Este singurul meu prieten. Ne am cunoscut intamplator si m a invitat la o cafea. Am acceptat si ne vedem la 4 diseara.
- Ma bucur pentru tine. Poti sa scrii si gandurile tale de adolescenta indragostita in jurnal. O sa le citesc cu placere.
- Multumesc dar nu cred ca e necersar. Pot sa plec ?
- Desigur. Nu uita . Miercuri la 9. La revedere !
- Pa .
Este aproape ora 11. M am gandit sa merg sa imi iau ceva dragut de la buticul din zona. Asa ca inchid cabinetul si o pornesc prin magazine. Astazi am intalnire ^^ . Am umblat ceva timp si mi am cumparat o rochiță albastra cu flori albe . Este de vara. Exact cum imi place mie. Este o iesire de seara deci este destul de bine . Ma uit la ceas si vad ca este ora 2. Ma indrept spre casa grabita deoarece vreau sa ma uit putin prin jurnalul Emmei.