Stateam amandoi pe malul raului fara sa spunem nimic, privind apa cum curgea lin, scotand sunetul acela specific de apa curgatoare care ne relaxa pe amandoi.
Mi-am intors privirea spre el. Era asa frumos, fata, ochii, buzele... Si-a intors privirea spre mine, zambind.
- S-a intamplat ceva?
- N-nu s-a intamplat nimic. Am spus rapid, rosind.
Zambise, intorcandu-si capul spre apa.
- Esti dragut cand rosesti.
Ma uitam la el uimit.
- C-cum?
- Am zis ca esti dragut cand rosesti. Se intoarse brusc spre mine, prinzandu-ma de maini si trantindu-ma pe iarba. Eram uimit si putin speriat. Ce avea de gand sa faca?
S-a uitat in ochii mei.
- Ai ochi frumosi...
Nu stiam ce sa zic, apoi am soptit un multumesc stins pe care nu sunt sigur ca l-a auzit. Inca imi zambea in modul specific lui, un zambet plin de bunatate si iubire.
Se apropie incet de mine pana cand intre fetele noastre a ramas o distanta foarte mica.
- Pot sa te sarut? L-am auzit intreband. Dar se pare ca nu mi-a mai asteptat raspunsul. Si-a lipit buzele de ale mele formand un sarut dulce. Foarte dulce...***
Hei pufosenii...stiu ca am zis ca ma retrag, voi lua o pauza lunga, dupa asta nu stiu daca voi mai reveni sau nu... Am postat capitolul acesta pentru ca e ziua mea si am vrut sa va fac un cadou dragut :)
Sper sa va placa, astept pareri
Hugs