Oh, jurnalule...sunt in spital pentru a doua oara...am mai incercat o data. Doar ca de data aceasta mi-am taiat venele...sangele care curgea din mana mea era asa frumos...un rosu de rubin...parca sclipea...era frumos...
Mama nu m-a trimis la psiholog, dar a promis ca de data asta ma trimite. De ce nu intelege ca vreau sa mor? E asa greu? Nu inteleg de ce ma tot salveaza! Sa ma lase in pace odata!
Maine va fi prima sedinta la psiholog...nu astept deloc...