MISAO (volumul I)

Capitolul X

Simt că cineva mă ţine în braţe...
Îmi deschid ochii şi văd că era Toby. Îi dau mâna la o parte şi mă duc mai încolo. Iar îşi ridică mâna şi iar mă mut,dar mă trezesc cu faţa pe podea.
-Ce faci acolo?
-Ce vezi...Mă cuplez cu parchetul.
-Vă urez casă de piatră pentru amândoi.
-Ce amuzant...
-Mă duc să îmi fac un duş. Tu schimbă-te şi pregăteşte-te ca să mergem spre sat,bine?
După ce am luat micul dejun şi ne-am făcut bagajele, ne îndreptăm spre un taxi.
-Bună ziua. Puteţi să ne duceţi spre satul numit Satul Izolat ?
-Urcaţi.

***

Maşina se oprise.
-Până aici vă pot duce. Drumul continuă prin pădure şi este prea abrupt.
-Bine. Haide să mergem Misao.
Ne luăm rucsacurile şi urcăm muntele.
-Toby?
-Da?
-Chiar crezi că mai este cineva?
Mă apucase plânsu. Toby vine lângă mine şi mă îmbrăţişează.
Mă ţinea foarte strâns în braţele lui.
-Toby,eu...
Vroiam să spun ultimele cuvinte,dar el mi-a pus mâna la gură ca să nu mai vorbesc.
Îmi face semn că cineva era ascuns după tufişuri. Toby aruncase un cuţit în timp ce nu eram atentă.
Din tufişuri tresări Anthony speriat.
-Ce naiba e cu tine?!se răsti Anthony
-De ce nu asculţi de fratele tău? Ţi-am spus să nu vii!
Împietrisem. Nu mai puteam să scot niciun cuvânt din gură.
Toby veni în faţa mea şi începea să mă scuture ca să îmi revin.
-De unde ai scos cuţitu şi Anthony este fratele tău?!
Într-un final m-am trezit şi am început să pun tot feluri de întrebări.
Toţi trei ne-am îndreptat spre destinaţia finală.
Eram în faţa porţii ce ascundea satu. Era ciudat pentru că de obicei era un om care deschidea şi nu era un lacăt foarte mare şi lanţuri groase.
Toby caută prin rucsacul lui şi scoate o toporişcă.
-Tu de unde ai făcut rost de ele?
-Înainte să plecăm din Tokyo am vizitat un vechi prieten care m-a avertizat în legătură cu satu.
-Ce?
-Nu ştiu,mi-a spus să am grijă.
-Şi data viitoare când plecăm o să te verific în rucsac.
-Bine mama...
-Ce?!
-Nimic.