Capitolul 3

51 6 1
                                    

M-am trezit devreme, deoarece trebuie să merg la spital pentru încă un set de analize.Iar din câte am înțeles voi fii îngrijită de o asistenta, încă nu îmi amintesc nimic,totul e în ceață.

Doctorul,sosise în birou îl așteptam de 5 minute,în spatele său,era o doamnă de vreo 40 de ani,avea un păr brunet cu câteva fire albe,fața sa arată destul de tânără, era îmbrăcată în alb.Aceasta îmi întinde mâna și îmi spune ca o cheamă Feith și că de acum până mă voi putea descurca singură va fi lângă mine.După ce am făcut analizele am plecat acasă împreună cu Feith.Ajunse acasă am început să ne cunoaștem sau mai bine spus să o cunosc.Am stat povestind aproape toată ziua așa că Feith,m-ia promis că va continua mâine după școală.

Se pare ca Feith nu are copii,și nici un soț,care să aibă grijă de ea,e ca și mine,singură în lumea asta bună de nimic.

***

În dimineața asta m-am trezit mult mai bine dispusă, am intrat în baie pentru am face rutina,după care am deschis ușă dulapului cu haine ,am început să caut cu privirea o îmbrăcăminte cât mai aș adecvat,așa ca am optat pentru o pereche de blugi negri , un maieu larg albastru pe care erau inscripționate cuvintele,"Faith","Love","Hope" și "Life", iar ca tinuta să fie completă în picioare mi-am pus converși negri.Apoi împreună cu Faith am pornit spre școală.Ajunse acolo,ne-am îndreptat spre biroul directorului,acesta a înțeles situația mea.

După ce am mai stat puțin de vorbă acesta m-ia dat orarul și m-ia arătat împrejurimile și clasele,apoi Faith ma chemat să mergem deoarece era vorb aș despre analizele făcute.

Ajunse acolo doctorul m-ia spus că,o să pot să îmi amintesc câte ceva cu trecerea timpului,dar șansele sunt foarte mici,totuș asta mă bucură.

După aceea veste bună am plecat acasă împreună cu Faith, am intrat în camera mea iar un fior ma cuprins,deoarece geamul era deschis iar eu îmi amintesc că era închis, am cercetat camera atentă dar nu am văzut nimic neobișnuit,toate erau la locul lor,m-am îndreptat spre pat, m-am întins pe spate,am luat leptopul l-am așezat în brațe și l-am deschis iar apoi fiorul a revenit,pe ecran era un bilet,am început să îl citesc.

" Mă bucur în sfârși și eu de un miracol,abia aștept să te văd din nou,să te urmăresc la fiecare pas pe care îl faci,să te văd din nou zâmbind . Pitico nu îți face grij voi avea grijă de tine de aici din umbră nu uita un lucru, nu toti îți vor binele.Pitico închideți geamul înainte să dormi nu vrei ca cineva să între în casă ."
"-L"

Din nou acest "L" ,cine e el , sunt sigură că e cel care l-am văzut ieri afară,iar aceste bilete îmi amintesc de ceva dar nu știu de cine,voi află vrio dată ce sa întâmplat,și de ce mai sunt în viață?Aceste semne de întrebare mă vor bântui în fiecare zi.

Îmi cer mii de scuze,pentru că nu am postat am avut de aface cu o accidentare mică la mâna. Va mulțumesc că îmi citiți cartea.Îmi cer scuze pentru viitoarele greșeli.
Hyo.

The boy with mask.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum