***
Privirea mea zări doi ochii albaștri minunați,a durat doar o fracțiune de secundă ca aceei ochii să dispară,am fugit spre parcul scolii,să gasesc din nou ochii aceea dar in zadar nimeni nu era afară,m-am așezat pe o bancă și am inceput să mă gândesc unde ar putea pleca.
-Pitico,did you miss me?
Am ridicat privirea spre un baiat înalt,cu un corp bine lucrat,doar ochii îi puteam vedea,deoarece toată fața era acoperită de o mască albă,dar ochii albastri mă făceau să mă pierd pur și simplu în ei,erau de un albastru curat,un albastru de ocean,cuvantul potrivit pentru ochii aceea sunt oceanul.Un albastru minunat dar atât de misterioși,și pâtrunzători.
-Cine ești?
-Pitico,nu mă mai cunoști?
-L?
-Pitico te prinzi repede.Ei bine ai vrut să mă vezi, uitemă?
-L,tot vreau să te întreb de ce îți pasă de mine?
-Pitico ești la fel ca mine,ei bine ai fost acum mă ai pe mine lângă tine,iar atunci când acel accident sa întâmplat și te-am văzut in balta aceea de sange,nu m-am putut abține să nu te salvez,ca norocul că am ajuns la timp la tine,altfel ajungeai lângă părinții tăi.De ce nu m-am putut abtine?, ei bine chiar nu știu ai un acel ceva,ce mă face să vreau să te cunosc puțin căte puțin.
-Ei,bine...de ce nu îmi areți fața ta?
-Pentru că e prea periculos pentru tine,vezi tu eu sunt puțin sa mai bine spus opusul total al tău,vezi tu eu mă ca-m ocup cu lucruri ilegale.
-Lucruri ilegale...?
-Da,gen trafic de arme,droguri,carne vie și conduc cel mai mare grup de mafie de prin zonă.Și da e periculos pentru că am pe cineva pe urmele mele.Și dacă m-ar vedea cu tine ai deveni slabiciunea mea.
Am rămas uimită.Nu m-ai stiam ce să spun eram pur și simplu blocată în gânduri,dar aceei ochii misterioși mă atrăgeau din ce in ce m-ai mult.
-Nu,nu mai stiu ce să spun.Am rămas cu mai multe întrebări,mai mult mister, de ce tot acest mister,de ce nu imi poti spune.
-Ești în pericol,te caută pentru ceva ce tu nici măcar nu ai fost de acord.
-Stai ce?,despre ce vorbești?
-Despre faptul că tatăl tău a fost șeful meu,era capul bandei,iar cănd inamicul nostru a început să fie mai puternic decăt noi,tatăl tău a găsit o cale,îmbinarea bandelor,adică o căsătorie.
-Între mine si el?nu?
-Da,Hye intre tine si acel imbecil,iar din cauza că noi ne-am pus in picioare,și am început să fim din nou puternici,a încercat să vă omoare.Și a și reușit,doar că de tine nu știe nimeni nimic.Dar dacă va afla sa dus cu viața ta normală.
-Înțeleg...
-Să sperăm.M-ai ai și alte întrebări?
-Hm!Nu,cred că suntem bine.
-Esti sigură?
-Da,sunt sigură.
A început să se apropie de mine,era foarte ,foarte aproape de mine,m-am lăsat puțin pe spate,dar mâna lui pusă pe spatele meu ma tras mai aproape de el,acum fruntea lui e lipită de fruntea mea,apoi mea soptit în ureche.
-Vreau,să încerc ceva,m-ai lăsa?
-Da.(am spus-o aproape fără glas)
-Atunci închideți ochii și nu îi deschide până ce îți spun eu.
-Bine.
Am închis ochii,iar niște buze dulci,și calde,se apasă pe buzele mele,limba sa cere permisiunea pentru a intra in gura mea, eu îi dau aceea permisiune,acum limbile noastre duc un razboi fără câștigător,apoi simpt cum se trage,dar mi-am pus mâna pe ceafa sa și l-am tras mai aproape,acum ducem un alt razboi,vroiam ca astest sărut să dureze o eternitate,dar din nou il simt cum se retrage apoi mă sărută cast pe buze.
-Pitico!Trebuie să plec.
-Nu de ce?
-Deschideți ochii dupa ce numeri la 10.Bine?
-Da,L.
Am început să număr până la 10,apoi îmi deschid ochii,o cutie rosie se află lângă mine.Am deschiso în ea se află o brățară,subțire cu o inimă pe ea.Biletul ne lipsit era chiar sub cutie,am deschis biletul.
"Pitico îți mulțumesc pentru această seară superbă,sper că îți place mica mea atenție,dacă da uităte sub inimioară.
Cu drag al tău L."
Întorc inimioara și acolo zăresc."L-H".Inițialele noastre,e asa dulce.
Toată seara m-am gândit la el,și la sărutul nostru,nu îmi vine să cred că incep să mă îndrâgostită de el,o umbră.
Hei,ce faceți?Sper că va plăcut acest capitol. *Hyo*
