După ce m-am calmat , l-am cuprins pe Sasha în brațe și l-am lasat sa facă ce vrea, culmea ca a adormit în brațele mele..
M-am uitat la el cum dormea, arată ca un copilaș micut , am zâmbit apoi l-am lăsat pe spate pentru a dormi mai bine, iar eu mi-am luat telefonu și căștile dând drumul la muzică.
***
#PESTE o ora.
Ah ce sete îmi e, spun eu în gând.M-am ridicat încet de pe pat pentru a nu îl trezi pe Sasha și am plecat spre bucătărie pentru a bea un pahar cu apă.
Dar nici bine nu am ajuns în bucătărie ca am auzit un țipăt din cameră mea. Ce a fost asta?
M-am dus repede înapoi în cameră, a fost Sasha? Dar dormea, m-am apropiat de el și am văzut cum îi curg lacrimile, plângea, dar de ce?
Pe moment nu am mai dat importanță și am dat să plec crezând ca mi se pare, dar Sasha începea sa suspine, mi-am întors privirea către el, plângea mai tare.
- Sasha,Sasha!! De ce plângi Sasha? Încerc eu să îl trezesc pe copil, dar nimic .
Atunci m-am pus lângă el și l-am luat in brațe soptindui ca totul va fi bine , iar acesta parcă să mai calmat și si-a deschis ochii.
- Sasha?
- Hmm? Spuse acesta cu o notă destul de slaba-n glas.
- De ce ai plâns Sasha? Ai visat ceva?
Acesta nu îmi răspundea doar mă privea, apoi se desprinse din îmbrățișarea mea privind în gol.
Ce să întâmplat cu el? Sunt total în ceată.
- Sasha, mă auzi?
- Ah da, spuse acesta după o perioadă de timp, nu știu nici eu de ce am plâns, - spuse încercând să afiseze un zâmbet, nu era zambetu lui, era atât de fals .
Dar am lăsat așa cum a zis el, nu riscăm să îl supăr mai tare, mă durea faptul ca planse dapai mai să îl supăr mai rău.
Nu știu de ce simțeam nevoia să îl protejez , dar pe zi ce trecea mă apropiam din ce în ce mai mult de el .
P.o.V Sasha.
Cum ? Nu se poate așa ceva..el nu trebuia să mă vadă plângând, nu,nu.
Știam ca așa va fi, mereu când adorm încep să plâng .
Dar nu îi puteam spune adevaratul motiv de ce plâng, după atâția ani tot nu am uitat deși pățeam același lucru când mergeam acasă.
Nu mă puteam obișnui cu gândul acesta, mă distrugea încet , încet.
Pur și simplu pentru mine era o tortură, nu mai înțelegeam ce e așa de frumos la viață.
Am avut o viață aiurită , nu îi doream nimănui o viață ca a mea, de multe ori avusem gândul de ami pune capăt zilelor, dar nu puteam ceva ma ținea, încercăm din răsputeri să îmi spun ca o dată și o dată totul va fi bine
Ca voi fi și eu fericit lângă persoana pe care o iubesc, dar cine știe , poate voi fi, și accea persoană aș vrea să fie Kaze.
Mă făcea fericit și mă simțeam bine în preajma lui..
OK DECI ACESTA ESTE CAPITOLU 7 , SPER SA VA PLACA.
Și în legătură cu Sasha, de ce plangea veți află în următoarele capitole .
LECTURA PLACUTA
Pwp's -3-
#GN/Gm/
CITEȘTI
Love or Hate? || Yaoi||
Fiksi PenggemarDin cauza lacrimilor să fi avut mereu starea asta, huh? Oare o sa iubesc pe cineva care să fie capabil să mă iubească la fel de mult?
