Katelyn(IN PAUZA)

Capitolul 8:Razbunarea

M-am trezit de la bataile persistente in usa,urmate de strigatele unei voci destul de cunoscuta.
Deschizand usa incet,ca nu cumva sa fie vreun criminal nebun care urmatoarea tinta sunt eu,am dat de acei ochi ciocolatii.

-Ami!Intra! Spun deschizand usa larg ,facandu-i loc sa intre.

Ne-am asezat amadoua pe canapeaua in care cu cateva minute inainte imi ,,inecam ,, amarul prin vise inexistente,asteptand-o pe Ami sa isi recapete rasuflarea.Ce fata normala alearga la patru dimineata pe niste strazi intunecate si pline de indivizi suspecti?Ei bine NU Ami! Ami nu este o fata normala!

-N N Noah are probleme!Probleme mari! Spune, vazandu-se pe fata ei ingrijorarea

Sper sa nu aiba legatura din nou cu politia.Da,Noah e genul tipului rau dar niciodata nu ar face rau celor pe care ii iubeste.

-Te rog,Katelyn,are nevoie de ajutor!

Mereu cand imi spune Katelyn chiar e ceva serios.
Ajunsa la locul ,,crimei" ,temerile mele s-au adeverit.
Un tip mult mai inalt decat mine statea in fata prietenului meu lovindu-l fara mila.Noah avea fata palida si plina de siroaie de sange ce se scurgeau pe betonul rece.
Fara sa m-ai stau pe ganduri m-am bagat intre cei doi ,oprindu-i pumnul blondului care urma sa il loveasca pe Noah,care era deja pe jos.
Nimeni nu imi bate cel mai bun prieten.Decat eu fac asta!
Ma uitam destul de nepoliticos la acest baiat.Avea ochii verzi care puteai sa te pierzi in ei destul de repede,parul il avea de culoarea graului copt, iar ici pe colo cate un pistrui.Nu arata atat de dur.Era chiar dragut si nu parea mai mare de 20 de ani.El se uita la mine de parca ar fi vazut o veverita conducand o masina,dar defapt ma analiza din cap pana in picioare.

-Ce crezi ca faci? Ma intreaba de parca nu ar fi clar ceea ce fac.

-Ce crezi ca fac?Fac faptul ca te opresc sa imi omori prietenul in bataie!Ce crezi ca faci tu?Cum iti permiti sa dai intr-un om fara sa ai un motiv?

-Ti-a spus cineva pana acum ca esti frumoasa? Te-as scoate la un suc dar acum am treaba!Asa ca pleaca inapoi acasa la caldurica si lasa-ne pe noi,barbatii sa ne batem! Spune pur si simplu de parca nu as putea face nimic.A da!El stie ca sunt doar o fata fragila ,usor de spart.Poate ca daca ne-am fi intalnit in alte circumstante i-as fi multumit pentru compliment dar acum sunt plina de nervi.Cine se crede sa dea in Noah?

-Esti un betiv pervers handicapat! Ii tip in fata.

-Papusa,nu am baut nici macar un pahar.Sunt treaz!Complet treaz! Acum carate cu fundul ala care mi-asi dori sa fie in patul meu acasa unde iti e bine!

Pana aici! I-am dat o palma destul de zdravana,care a ramas pe fata lui,eu dandu-i drumul si plecand acasa cu Noah si Ami.
Cum a avut curajul sa imi spuna papusa?Si nimeni ni se ia de fundul meu! Tipul asta mi-a facut ditamai nervii.Ce tupeu pe el...

Deja era duminica iar eu trebuia sa ii spun lui Noah ca maine nu pit veni,ca am fost data afara din nu stiu ce motiv.Dar cum pot face asta cand el nici nu imi raspunde la un amarat de mesaj?
Am deschis laptopul in speranta ca am primit un email de la director spunand ca e o greseala si ca ma asteapta maine la scoala,dar nimic inafara de un mesaj anonim.Anonim?
L-am deschis cu repeziciune citind cu mare interes.

,,Cum ti se pare tipul?E bine batut Noah sau trebuie sa anganjez altul? Apropo...ce bine ca tati te-a dat afara din scoala.Am scapat de cineva care ne facea scoala de ras.
Hahaha.Ce credeai?Ca nu o sa platesti ca Jason mi-a vorbit asa la ora de sport? Renunta cat poti si nimeni nu va m-ai fi ranit! Daca nu...Amalia sau cum o cheama pe prietena lui Noah va intelege ce este durerea.Si nu o durere mica.Una mare!Una pe care nu o va uita prea curand.Deci...alege!Ori stai departe de Jason ori veti suferii!
                                               -MacKenzie''

Cine ar trimite un mesaj anonim si si-ar scrie  numele la sfarsit?Ei bine,cum vedeti si voi,MacKenzie se pare ca face asta!
Stiam ca este foarte rea,dar nu stiam ca poate sa fie chiar atat de rea incat sa imi raneasca prietenii.Nu vreau sa fac asta dar trebuie.Trebuie sa stau departe de Jason.Adica,cat de greu poate fi? E doar un amic!Nu imi pasa atat de mult de el.Fac asta pentru Noah si Ami.Ca sa ii lase in pace.Nu vreau ca ei sa pateasca ceva.Sau mai bine spus ,sa nu mai pateasca inca ceva.
Ziua de duminica a trecut repede,respigand cele peste 20 de apeluri ale lui Jason.Restul zilei am petrecut stand in pat uitandu-ma la televizor si mancand.
Afara ploua inca de la primele ore ale diminetii,pe asfaltul rece si ud formadu-se balti in care iti puteai vedea reflexia.
Cand eram mica imi era frica de ploaie,fulgere si tunete.Mereu fugeam la tata sa ma ia in brate,simtindu-i caldura pe care o emana.Imi era dor de acele clipe,insa,acum ploaia face intr-un fel parte din mine.Numai ea ma asculta cand sunt trista,doar ea ma intelege si ma calmeaza.
Acum,stau pe banca care obisnuiam sa vin si sa ma uit cand eram orfana de abii parinti.Banca ramasese la fel.Aceasi culoare de maro spalacita,aceleasi picioare mici,dar rezistente.Banca era asezata langa un stejar mare si batran,evitand ploaia.Oriunde ma uitam vedeam acele momente.Momentele triste in care eram simgura si plangeam,in care nu stiam ce sa fac.M-am desprind din transa mea abia cand am simtit o mana pe umarul meu si o silueta asezandu-se langa mine.

Si inca un capitol gata.Ce ziceti?
Ce credeti ca va face Kate in continuare?
Scuze pentru greseli.