DARKNESS

Capitolul 10

Dimineata racoroasa aducea cu ea o ceata densa si un miros de ploaie . In pestera gasita de noi mirosea a muschi si putregai de lemn . Cerul plumburiu parca ne pregatea o furtuna .Peste tot domnea linistea .Ma trezisem putin speriata de Shane care incerca sa intretina focul adunand lemne .Spaima nu era un sentiment ocazional pentru mine , ci unul permanent. Ma tot gandeam daca vom reusi , misiunea noastra oricum parea imposibila ... Daca nu ar fi vorba de noi ci de altcineva as jura ca sunt nebuni daca ar face ce facem noi . Oricum nu puteam trai in continuare sub dominatia spirituala a demonilor .Era totul sau nimic .

Shane ma intrerupe din firul narativ si imi flutura o mana in fata ochilor .

"Hey , esti bine?"intreaba confuz

"Mhhm" dau din cap aprobator

"Ceata incepe sa se diminueze ,intr-o jumatate de ora putem porni la drum "

"Bine " Aprob fara sa mai pun alte intrebari 

"Totusi  nu puteam pleca la drum fara sa ne hranim ... cine stie cand mai apucam sa mancam " Spune iesind din pestera

"Uite " Spune punand ceva greu impachetat in frunze langa mine

"Ce este?" Intreb uitandu-ma la acel ceva asteptand sa imi arate ce e 

"L-am vanat de dimineata apoi l-am prajit la foc cat tu dormeai " Imi spune in timp ce dezveleste iepurele de frunze .

"Ma tot intreb cum de te descurci in orice situatie " Spun mirata

"Nu e prima oara cand sunt nevoit sa ma descurc din ce imi ofera natura " 

Mananc incet dintr-o bucata din spatele iepurelui si intre timp il intreb daca are vre-un plan.

"hm si ce facem in continuare?" Intreb incercand sa nu il stresez cu o gramada de intrebari care imi napusteau mintea continuu 

"Mergem pe drumul din padure insa in partea opusa .Daca ai observat nu exista nici un drum inafara de acela .Cu siguranta il folosesc slugile demonilor cand merg de la o cladire la alta . Daca il urmam sigur ajungem la a doua cladire .Insa nu stim cat de mult avem de mers" 

"Aham " Spun pierzandu-mi si mai mult increderea in ceea ce urma noi sa facem

"Stiu ca te sperie . Doar ca exact cum gandeai tu este 'totul sau nimic' .Nu avem ce pierde "

"Stiu ... Dar am un sentiment ciudat " Spun incercand sa imi dau parul dezordonat de pe fata .Imi prind amuleta in mana si respir adanc .Oftez si ma ridic in picioare de pe buturuga pe care stateam de ceva vreme .Vreau sa ii dau jacheta inapoi lui Shane deoarece inca eram infofolita cu ea dar nu puteam sa imi misc picioarele.

"Ce naiba ?! " Spun enervata.Incerc in zadar sa inaintez . 

"poate este efectul amuletei , probabil iti descoperi a doua putere

Tamplele incep sa imi pulseze si imaginea cu Shane  care se uita la mine ca la o fantoma se facea tot mai neclara .Aveam senzatia ca pana si sangele imi colcotea in vene iar irisii mei capatasera din nou acea culoare de mov aprins .Imi era frica , inima imi batea atat de repede si de puternic inca puteam jura ca imi va strapunge pieptul .Unghiile mele erau vinete si venele era proeminente si albastre .Parca ma transformam intr-o creatura a padurii.

"Ce naiba se intampla?" Urlu speriata .

Un vajait asurzitor ma face sa imi tin capul in maini deorece simteam ca voi exploda . Incepeau sa ma doara toate .Dupa cateva secunde o lumina puternica imi strapunge pieptul iar eu revin la normal .

"Spune ' arata-mi puterea' catre amuleta , ca sa vezi ce poti face " Imi ordona Shane

" 'Arata-mi puterea !' " spun ferm catre amuleta 

O imagine cu mine si Shane
mergand spre a doua cladire mi se derula in fata ochilor . Vedeam drumul , copacii si ma vedeam pe mine cum incerc sa raman calma .

"Pot vedea pasaje din viitor " Spun fericita

"Asta este foarte bine ,ne va ajuta mult." Ma incurajeaza .

Ne luam putinele lucruri pe care le aveam la noi si pornim la drum . Aerul umed era greu de respirat iar ceata nu disparuse in totalitate .Ne-am dus in partea opusa pe drumul din padure pana am trecut in alta padure care era legata prin acel drum . Am strabatut si o vale plina de copaci taiati si aruncati  si frunze vestede.Ajungem exact in locul in care imi aratase viziunea ca vom fi .Merseram pe drumul bun .

Pret de cateva ore am tot mers iar eu simteam deja cum picioarele imi sunt ca doi bolovani .M-am asezat pe un trunchi de copac cazut de la furtuna si mi-am tras suflul . 

"Uite ! "Shane flutura cu mana spre o stanca uriasa din fata noastra .O cladire imensa ca o casa bantuita era asezata fix pe culmea stancii . Perfect ... Cum naiba urcam ? Spun in gand blestemand ca nu avem cum urca.

"Putem urca prin spatele stancii .Sunt portiuni erodate de care ne putem tine ca sa urcam pana in varf "

"Glumesti ?" Spun panicata

"Haide ! Am ajuns asa departe ! Nu ne putem opri acum " Ofteaza exasperat

"Bine , bine .Asteapta doar sa imi trag suflul te rog "

***