Karma (Tabara iubirii II)

Capitolul 5

-Si..cum ti s-a parut prima ta zi? intreba Clint punandu-si centura de siguranta si apoi ajutand-o si pe Liane sa o puna.

Liane ii evita privirea si ridica din umeri.

-A fost ok, zise ea retinut, privind pe geamul masinii lui Clint.

Cei doi se intorceau acasa dupa cinci ore de lucru.

-Credeam ca ai sa fii mai entuziasmata avand in vedere ca iti doreai sa faci voluntariat vara asta, continua Clint putin suspicios, incercand in acelasi timp sa fie atent la drum.

"Eram entuziasmata, inainte sa aflu ca voi lucra pe santier si ca va trebui sa dau ochii cu Quan zilnic si sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic"gandi Liane, dar isi pastra gandurile doar pentru ea.

-Clint, sunt doar obosita, bine? zise Liane si se trase usor pe scaun in directia opusa lui Clint.

Clint o privi cu coada ochiului o vreme. Liane stia cat de gelos putea fi Clint si nu voia sa ii dea apa la moara. Simtea privirea lui incriminatorie in ceafa.

In mod normal, felul in care o privea Clint acum ar fi facut-o pe Liane sa isi destainuie si cel mai mic secret in fata lui, insa nu de data asta, acum era diferit. Quan s-a intors si focul s-a reaprins. 

Clint opri masina in fata casei lui. Se intinse si o mangaie pe Liane pe brat. Liane inghiti in sec si inchise ochii.

-Ce-ar fi sa intram si sa ne facem de cap doar noi doi? intreba Clint, zambind smechereste.

Liane isi intoarse privirea spre el.

-Nu azi, zise scurt. As vrea sa merg acasa, daca se poate.

Privirea lui Clint se intuneca. 

-Atunci ia autobuzul, ii zise rece.

-Vrei sa spui ca nu ma duci acasa doar pentru ca tu ai o problema sentimentala de natura necunoscuta pe care tot incerci sa ti-o rezolvi cu mine? striga Liane fortand usa masinii si iesind ca un uragan.

-Exagerezi, Liane! striga Clint iesind la randul lui din masina. Nu inteleg ce te-a determinat sa te porti asa cu mine! 

Clint se purta ca un copil mic  ingrozit sa nu isi piarda mama. 

-Sunt obosita, Clint! Nu vreau sa ma culc cu tine cand ai tu chef, bine? i-o reteza Liane si tranti usa de la masina, inchizand-o.

-Te porti de parca nu am fi un cuplu, Liane! replica el.

-Poate pentru ca eu nu mi-am dat niciodata acordul, iti aduci aminte? Tu ai dus lucrurile la un alt nivel, te porti de parca iti sunt datoare, de parca e normal sa ma supun tie!

Liane ii intoarse spatele si porni spre statia de autobuz.

Clint isi inclesta maxilarul si isi stranse pumnii de furie. Alerga dupa ea si o prinse de mana, intorcand-o cu fata la el.

-Tu nu ma iubesti! ii striga in fata.

Liane ramase tintuita. Ochii lui Clint erau foarte aproape de a lacrima, mana lui se desfacea incet eliberand-o pe a ei.

-Ba da, Clint, te iubesc, mai mult decat crezi, zise ea incet.

Ochii lui se luminara la auzul cuvintelor.

-Doar ca ceea ce simti tu pentru mine nu e iubire, murmura Liane privindu-l compatimitor.

-Ce vrei sa spui? intreba el naucit.

-E obsesie, continua Liane ingustandu-si ochii usor indurerata.

Clint ramase locului privind locul gol in care acum cateva secunde se afla Liane.

Isi ridica privirea si o zari pe Liane, era deja departe. 

Clint se intoarse spre masina si isi duse mainile peste ochii, strangand din dinti. Lovi una dintre roti cu piciorul ca sa se elibereze. 

Pe de alta parte, Liane statea cuminte pe banca din statie. Avea de mers o jumatate de ora cu autobuzul pana acasa, doar pentru ca incapatanatul de Clint nu a vrut sa o duca cu masina. Ii parea rau ca il ranise pe Clint, dar devenise atat de violenta gandindu-se la Quan. Nu suporta ca cineva sa ii intrerupa gandurile, iar Clint o calcase pe nervi. Acum era atat de furioasa, incat nici macar la Quan nu se putea gandi. 

Un singur lucru ar putea sa o calmeze. Isi scoase telefonul si forma numarul Carmellei.

***

Carmella inchise telefonul dupa o lunga discutie cu Liane. Aceasta trebuia sa fie din clipa in clipa acasa la ea, asa ca se grabi sa faca un dus. Abia ajunsese dupa cursurile de dans si era sleita de puteri nu numai fizic dar si psihic. Se tot gandise la Chico si la discutia lor aproape toata ziua. Il ignorase complet pe Theo, dar nici el nu paruse sa aiba chef de discutii. Il lasase repede pe Michael si o zbughise pe usa. 

Intra in dus si dadu drumu la apa. Simti cu apa calda o relaxeaza. Gandurile i se amestecasera. Liane spusese ceva de Quan, apoi de Clint, dar nu prea intelesese in intregime pentru ca unu la mana, Liane plangea si doi la mana, avea propriile ei probleme pe cap.

Tina trebuia sa fie inca la munca asa ca nu o deranjase la birou. Tina era mai mereu ocupata cu slujba ei, rareori o gaseai pe acasa si rareori avea timp sa iasa in oras sau sa vorbeasca la telefon. 

Dupa cateva minute iesi din baie cu un prosop infasurat in jurul corpului. Intra in bucatarie sa pregateasca ceva de mancare pentru Liane care era cu siguranta moarta de foame. Mama ei nu era acasa si cum Carmella nu avea rabdare sa gateasca, sfarsi prin a comanda pizza.

Trecu un timp si in usa se auzira ciocnituri. Carmella se duse sa deschida si fu intampinata de Liane si de baiatul cu pizza care radeau in hohote.

-Se poate sti ce-i cu atata distractie? intreba Carmella privindu-i zambitoare.

Liane se opri din ras ca sa ii poata explica.

-Il mai stii pe Liam din generala? o intreba pe Carmella.

-Nu se poate! zise Carmella ducandu-si mainile la gura in semn de neincredere.

-Imi pare bine sa te revad, glumi el inmanandu-i pizza.

-Eram atat de indragostita de tine, Liam, zise Carmella printre hohote.

Cei trei depanara cateva amintiri, apoi Liam pleca pentru ca nu avea timp de pierdut.

Liane intra in casa si se tranti pe canapeaua din sufragerie.

-Cat de mica e lumea, ofta Liane intinzandu-se.

Carmella ii oferi un suras apoi se aseza langa ea.

-Nu mai bate campii, chica, spune ce ai pe suflet, zise Carmella devenind serioasa.

Liane se intinse pe canapea si isi aseza capul in poala Carmellei.

-Intai vreau sa te joci in parul meu, asa cum faci cand sunt nervoasa, spuse ea.

Carmella ii mangaie crestetul usor. Nu o mai vazuse pe Liane de ceva vreme si ii fusese extrem de dor de ea.

-Quan s-a intors, lucreaza la santierul naval unde eu fac practica, m-am certat cu Clint si ma doare capul ingrozitor, zise Liane repede.

Carmella lua o pauza pentru a asimila informatiile.

-Incepe cu inceputul, tu si Quan v-ati intalnit? intreba Carmella socata.

-Da, si l-am atins, iar, si am simtit ca ma topesc, chitai Liane si inchise ochii resimtind sentimentul.

-Pai si Clint?

-Stii foarte bine ca ceea ce simt pentru Clint nu se compara cu ceea ce am simtit pentru Quan, zise Liane privind in gol.

-Clint te-a ajutat mult, Liane, murmura Carmella.

Liane ofta.

-Clint face in curand treizeci de ani, Carm, vrea sa se aseze la casa lui, vrea o iubire stabila si sigura.

-Si tu nu ii poti oferi asta? 

-Nu pot sa raman cu Clint pentru totdeauna, mi-a lipsit atat de mult iubirea salbatica a lui Quan. Clint nu intelege ca nu poti invata iubirea dintr-o carte, trebuie sa experimentezi. Quan aprinde un foc in mine pe care Clint nu reuseste.