T W I T T E R | Louis Tomlinson

Capitolul 23

SOPHIA'S P.O.V.

Am urcat impreuna cu baietii la etaj si ne-am apropiat de camera ei. Usa era intre-deschisa,iar noi ne-am pitit ca sa ne uitam prin ea.

Ashley statea pe pat cu capul in jos uitandu-se la desene animate si vorbind cu un poster de pe perete,iar scaunul de la birou era rasturnat pe undeva prin mijlocul camerei. Ok, faza asta i-a luat toate mintile,ce naiba!

"...si asa am ajuns sa fiu distrusa psihic de catre un dobitoc de care m-am indragostit!" Zicea zambind. E beata? Are rezerve secrete de whiskey si nu stiam?

"Uite ce ai facut,blegule!" Ii soptesc lui Louis care se uita cu regret la Ash.

Am inchis usor usa si am coborat in bucatarie unde am cautat o tava pe care sa pun canile.

"Esti un nesimtit,stiai?" Ma trezesc sa zic.

"Da.." Spuse asezandu-se pe un scaun de langa blatul bucatariei si ascunzandu-si fata intre maini.

"Bun. Acum va trebui sa rezolvi toata...chestia asta!" Zic gesticuland ceva.

"Habar n-am ce sa fac.." Mormaie.

"Ăhm..Sa vorbesti cu ea? Duuh!" Spuse Liam.

"Si ce sa ii zic? Iarta-ma,am fost un prost si te iubesc? Clar nu o sa ajute!" Spuse uitandu-se la Liam.

"Sunt de acord cu Liam,ar trebui sa vorbesti cu ea si sa ii EXPLICI tot ce s-a intamplat,nu sa ii ceri sa te ierte. E usor de zis,greu de facut." Spun. "Ma duc sa ii duc ceaiul si sa vorbesc cu ea. Stati aici,Louis..o sa te anunt eu cand sa vii." Zic si ma duc cu tava la Ashley in camera.

"Heei! Esti mai okay?" Spun intrand.

"N-o sa mai fiu niciodata..." zice privind tavanul,iar eu las tava pe noptiera si ma asez langa ea.

"Nu spune asta! Uite,il cunosc pe Louis. Poate e uneori nesimtit.."

"Cel mai mare nesimtit" mi-o taie.

"Da exact. Si un prost dar el nu ar face asa ceva. Vreau sa zic,nu e genul ala de baiat care vrea doar sa ti-o traga si apoi te lasa cu ochii in soare. El...el e mai normal. Nu stiu cum sa iti explic..Poate ar trebui sa vorbiti--"

"Cu cine? Pff..probabil e tot acolo in clubul ala de cacat si se tufa cu tarfa aia!" Zice si isi tranteste o perna pe fata.

"De ce crezi asta?"

"Nici macar o scuza,un mesaj,apel ceva! Am fost o proasta!" Spune plangand.

"Nu e adevarat. Poate nu ti-a dat vre-un semn pentru ca...poate ii e frica?" Zic ridicandu-ma in fund.

''Da fix, ii e frica de peste! Vroia doar pe cineva care sa ii tina de urat cand e plictisit,iar eu am fost cea care i-a cazut in plasa!'' Strig.

"Nu spune asta,el chiar te iubeste! Nu ai fost nici un peste sau ce naiba are legatura cu plasa de care tot indrugi acolo."

"Nu,sunt o balena."

"Ce balena?! Ashley,te-ai imbatat cumva cu ceaiul meu?" Spune ridicandu-se in picioare langa pat.

"Poate.." mormai zambind.

"Nu-ti mai dau ceai in veci!" Zice si isi arunca mainile in aer,iar eu rad si ma rostogolesc pe podea. Sophia vine langa mine si ma intreaba: " Ashley!? Ce naiba? Esti bine?"

"Nu,dar pe podea e mult mai confortabil!" Spun si imi atintesc ochii catre stelutele fosforescente pe care le aveam lipite pe tavan.

Curand usa se deschide,iar eu credeam ca sunt parintii,dar vocea lui Liam se face auzita in camera.