Minti murdare

Capitolul 1.

Un nou norisor de fum iesi din tigara aprinsa proaspat. Era a zecea sau a unsprezecea, nu mai tin minte, dar cui ii pasa? Raspuns: Nimanui. Am tras usor, bucurandu-ma de fumul inecacios care imi inunda plamanii. Lumina lunii impodobea straduta pustie, plina de tomberoane si cutii de carton.Au trecut zile intregi,luni de apasare sufleteasca in care linistea a pus stapanire pe viata mea.Unde m-am pierdut? Cum as putea sa ma regasesc prin multimea plina de masti din jurul meu? Cine sunt?... Oare m-am schimbat eu sau nu am descoperit niciodata realitatea? Intrebarile imi invadeaza capul precum imi invadau lacrimile ochii cu putin timp in urma ca totul mi s-a naruit intr-o secunda,cand viata mi-a dat o palma pe care n-am uitat-o, dar am acceptat-o cu durere. Iar viata merge inainte indiferent de greutatile pe care le intampin si mi-am dat seama ca eu nu pot ramane in urma. O sirena de polite se auzi in surdina si ma facu sa treasar. Nu vreau sa am de aface cu copoii.Nu azi.Pana acum imi placea sa ma "joc" cu ei. Ma alergau prin intreg cartierul incercand sa ma prinda, si esuau de fiecare data. Dar azi chiar nu am chef.  

M-am ridicat de pe cutia de carton, luandu-mi geanta pe umar si iesind pe strada principala, acum pustie. Am inceput sa imi tarai picioarele , indreptandu-ma spre apartamentul in care locuiesc singura.Masina de politie trecu pe langa mine incetinind. Pentru o secunda am crezut ca m-au prins. Aerul mi s-a oprit in gat, si, pentru o secunda, care parea o eternitate, m-am blocat. Dar am avut noroc, masina a trecut pe langa mine, politistii nesinchisindu-se sa ma controleze. Am expirat usurata, continuandu-mi drumul. Aerul era rece iar luna ma privea nepasatore. Mi-am strans mai bine jacheta in jurul corpului si am marit pasul.

Am deschis usa blocului intrand. Am chemat liftul, incepand sa caut prin cutia postala. Am apucat facturiile studiindu-le. Inainte sa le azvarl in geanta un plic negru mi-a atras atentia.  Am luat plicul uitandu-ma mai atent la el. Era un plic normal, aproximativ. Cine trimite plicuri negre? Am luat liftul, apasand pe butonul cu cifra opt. Am bagat cheia in broasca, rasucind puternic, Trebuie sa repar asta. Am aruncat facturile pe masa din bucatarie, lasandu-mi geaca in cosul de rufe. Duhnea a fum. Am deschis frigiderul luand farfuria cu paste bagand-o in cuptorul cu microunde. Cu un latrat bucuros, Luna a intrat in bucatarie gudurandu-se pe langa mine. Ea a fost singura care nu m-a abandonat cand toti ceilalti au facut-o. Ea a facut singura care mi-a alinat durerea si mi-a lins ranile. I-am umplut bolul cu mancare, dupa care mi-am luat si eu pastele asezandu-ma la masa. Dupa primele doua guri mi-am adus aminte de ceva. Am intins mana si am luat plicul negru. Am rupt marginea lasand bucata de hartie dinauntru sa cada. Mirosea a parfum barbatesc, unul scump. Textul era scurt, dar concis : Buna scumpo, nu ma mai vrei? Ar trebui sa vorbim...' Nici un nume, dar stiu al cui este, nu pot sa nu ii recunosc scrisul. Se pare ca de data asta nu si-a mai pus slugile sa scrie pentru el. 

Dupa ce am terminat de mancat, m-am dus direct pe canapea, care putea fi numita chiar propriul meu pat, fiind prea obosita pentru a mai putea gandi.

***

-Deci, doriti doua portii de cartofi,o salata, si doua sendvisuri? repet eu comanda, incercand sa fiu cat mai amabila pozibil. 

-Exact! Si misca-te mai repede! ingana femeia grasa, salivand la tava persoanei de langa, care tocmai isi ridica comanda.  

Nu puteam sa spun ca urasc jobul asta,dar nici nu ma dau in vant dupa el. A fost prima idee dupa ce familia mea a disparut... 

-Denis, adu-mi mai repede comanda! 

-Acum Xena, nu ma mai grabi! 

Am oftat zambind angelic la doamna din fata mea. Nu ma placea. Si se vedea asta de la o posta. Se incrunta cand imi privea parul blond deschis plin de suvite roz sau cei trei cercei din urechea dreapta. Dar ce imi pasa mie? Lumea s-a uitat intodeauna ciudat la mine. Dar nici ea nu era mai presus. Era imbracata intr-o pereche de colanti portocalii si intr-o bluza cu un decolteu generos de culoare roz. Parul era tuns scurt si vopsit violet. De obicei nu ma deranjau persoanele iesite din comun insa aceasta era prea de tot. Denis ma anumta ca terminase de pregatit comanda asa ca m-am dus sa o ridic. I-am dat comanda, iar aceasta a platit-o lasandu-mi si bacsis. Ce bine de mine! Am privit ceasul de pe perete bucurandu-ma ca mi-am terminat tura. Am salutat colegii lasand sortul si palaria in cuier luandu-mi geaca.