#5

61 5 0
                                    

"Haha, ce amuzant... :P Vezi tu după ore."A gândit el zâmbindu-mi demonic.
Au trecut încet încet toate cele șase ore și, când am plecat îi zic lui Carlos:
-Mama o să întrebe de ce am întârziat așa mult. Mai bine mă duc acasă, îmi fac temele apoi găsesc o scuză să plec.
-Ok. Uite numărul meu. Ma suni când ești gata.
A plecat acasă la el. Eu am urcat în camera mea să-mi fac temele. Cum sunt grăbită mi-am folosit viteza de vampir să le termin mai repede,dar vine mama.
-Ce faci scumpo, de ce nu m-ai salutat când ai intrat? a spus mama, uitându-se la temele mele. Ce ai de scris?
"Cum de a scris așa repede dacă de-abia a ajuns? "a gândit mama.
Oops, nu trebuia să fac asta, acum ma suspectează...
-Am la mate și română.
-Altceva nimic?
-Nimic.
-Bine, mă anunți când ești gata, vreau să mergem la cumpărături.
-Dar nu poți să mergi singură?
-Nu vrei să-ți petreci timpul cu mama ta?
-Ba da, dar i-am zis lui Bailey că mă întâlnesc cu ea...
-Bine, du-te. Putem să mergem la cumpărături mâine.
-Mersi mama,am spus eu sărutând-o pe obraz.
-Termină repede, nu vrei să o lași să aștepte, nu?
-Ok.
Mama a ieșit din cameră. Imediat am început să scriu cu viteza mea de vampir și după 10 minute am terminat. M-am dus jos la mama.
-Am terminat, acum mă duc la Bailey.
-Bine dragă. Distracție plăcută!
Am ieșit pe ușă și Carlos era deja acolo.
-Gata prințeso?
-Nu-mi mai spune așa că te omor.
-Bine,bine. "sensibilă mai e"
-Ce-ai zis? am spus eu uitându-mă urât la el.
-Am zis că ești sensibilă. Acum hai, antrenamentele nu se fac singure.
A plecat cu viteza de vampir și eu după el. După vreo 5 secunde am ajuns. Cam sinistră...
-Știu, nu? Acum hai, să începem.
Am intrat și am început pregătirile.
-Prima lecție:zborul. Îți fac o demonstrație.
Ca prin minune a început să zboare.
-Cum reușești?
-O să te învăț. Te gândești că vrei să zbori și....
Începe să zboare...
-.... se va întâmpla.
-Wow....
Încerc și eu. Vreau să zbor! Și am început să zbor.
-Am reușit! am spus eu încrezătoare.
-Bravo! a spus el. Acum nu mai rămâne decât să înveți să fii invizibilă. O demonstrație.
A rotit mâna și a dispărut.
-Nu mă vezi, nu-i așa?
-Wow... Vreau și eu!
Am rotit și eu mâna și a mers.
-Știu să mă fac invizibilă! am spus eu cu zâmbetul pe față.
-Lecția s-a terminat. Ne vedem mâine la aceeași oră și te învăț cum să-ți stăpânești setea de sânge.
-Ăă...ok?

------------------------------------------------------

În sfârșit gata și cu capitolul ăsta. Votați, accept păreri.
P.S.nu încercați partea cu zborul și invizibilitatea acasă. :))

Prietenie înșelătoareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum