#33

4 0 0
                                    

Mi-a sărutat mâna înainte să plece. Chiar trebuie să o învăț pe inima asta cum să iubească.. M-am așezat la marginea patului.
-Cred că l-am mai văzut undeva..
Am deschis televizorul și era "Miraculous Ladybug and Chat Noir".
-Stai.. Ăsta trebuie să fie un vis.. Cum poate un personaj din desene animate să fie real?
M-am întins pe pat.
-Sper să-l văd și mâine..
Mi-am închis ochii și am adormit. A doua zi m-am trezit și m-am uitat pe fereastră și nu era nimeni.
-Cred că era doar un vis..
Am oftat și după câteva minute l-am văzut.
-Ți-am lipsit?
A rânjit.
-Credeam că e un vis.. Se pare că e real.. Ești real..
-Ce vrei să spui? Bineînțeles că sunt.
-Am deschis televizorul aseară.. Și erai un personaj dintr-un desen animat...
-Așa de popular sunt încât au făcut și un desen animat despre mine? Wow!
-Ai și un partener, buburuza?
-Da.
-Parcă erai din Franța. Cum de vorbești română?
-Crezi că nu m-am documentat înainte să vin aici?
-Ah.. Da.. Și de ce nu ai adus-o și pe buburuza?
-Ea nu a vrut să învețe româna.
-

Înțeleg.
-Și.. Ești mai bine?
-Da.. Cred..
-S-a mai întâmplat ceva?
-Nu..
Cel puțin nimic ce trebuie să știi.. Mi-am zis în gând.
-Ok. Anunță-mă dacă se mai întâmplă ceva, bine?
-Bine..
Inima-mi bătea și mai tare cu fiecare cuvânt pe care îl rostea.. Știi ceva? Nu-mi pasă ce va crede. Și atunci l-am sarutat. A fost o mare greșeală.. Mă va crede disperată.. În secunda următoare mi-am ascuns fața în pernă.
-Scuze scuze scuze scuze... Sunt o aiurită.. Te rog nu te supăra pe mine... Scuze.. Nici nu ne cunoaștem de mult și nu a trecut mult timp de la incident.. Te rog, iartă-mă..
-Încetează să-ți ceri scuze. Nu e nici o problemă.
-Ești sigur?
-Foarte sigur.
I-am zâmbit, el mi-a zâmbit înapoi.
-În plus, mi-a cam plăcut.
-Serios? Te rog să nu te joci cu mine.
-Nu mă joc. Buburuza nu mă va observa oricum.
-Dacă asta crezi.. Crezi că aș fi a doua alegere, huh? Mai bine lasă. Nu vreau să fiu rănită iar. Poți pleca.
I-am întors spatele, dar am regretat tot ce am spus. M-am întors la el, dar nu mai era acolo.
-Bravo.. L-ai făcut să plece pe cel care te putea ajuta. Grozav!
M-am lăsat pe spate și mi-am închis ochii. Nu mai voiam să văd nimic în momentul acela.

Prietenie înșelătoareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum