Capitolul V

20 0 0
                                    

Simt razele soarelui ce cad pe fața mea și îmi încălzesc exagerat de mult obrajii. Mă târăsc și îmi schimb poziția corpului, dar devin agitată și nu mai pot adormii din nou. Îmi întind mușchii, apoi deschid ochii și văd o oglindă fixată pe tavan. Mă pot vedea în reflexia ei stând într-un pat imens, acoperită cu un cearceaf negru lucios. Port doar sutien și bikini. Inima începe să îmi bată puternic și încerc să reconstitui tot ce s-a întâmplat noaptea trecută.

*Flashback*

- Stai pe scaunul ăsta până merg să îți aranjez patul. Nu face nimic rău! mi-a spus Hades înainte să plece și să rămân singură în bucătăria sa ce avea deschidere cu sufrageria lui.

Nu puteam să îmi dau seama cum reușise să mă țină pe brațe până am ajuns la apartamentul lui. Am hotărât să mă așez pe canapea, încercând să adorm. M-am întins pe aceasta sprijinindu-mi capul de o pernă moale, însă când am închis ochii și i-am redeschis din nou, ceva mi-a atras atenția. M-am ridicat în picioare clătinându-mă și m-am apropiat de micul bar din fața mea. Am deschis ușile de sticlă și am luat o sticlă de vin franțuzesc al cărui nume nu eram în stare să îl citesc din cauza beției ce încă își făcea de cap cu corpul meu.

M-am îndreptat din nou spre masa din bucătărie și m-am așezat pe scaun. Aveam norocul că sticla era deja desfăcută. M-am uitat în jurul meu după un pahar și am văzut câteva, dar am decis să beau direct din sticlă. Luam cât de multe înghițituri puteam și simțeam cum adrenalina din corpul meu creștea tot mai mult. Nici nu mi-am dat seama când am golit jumătate din vinul ce era în sticlă, dar când am vrut să mai iau încă o gură, Hades a apărut. Purta doar o pereche de panataloni trei-sfert și un maiou negru ce îi dezvelea umerii lați și spatele mare. S-a apropiat de mine și mi-a luat sticla din mână.

M-a prins dureros de încheietură și o strângea tot mai mult după fiecare cuvânt pe care îl spunea.

- Eu te-am adus aici să te ajut, nu ca să faci asta.

Încercam să îmi retrag mâna, icneam când o strângea mai tare, mă agitam, dar nimic. El doar stătea acolo impasibil privindu-mă dur și nu afișa niciun sentiment. M-am calmat și am încercat să îi admir câteva secunde corpul. Nu îmi puteam lua ochii de la pieptul lui și picioarele ce erau atât de aproape de mine. Am încercat să îi și admir tatuajul de pe umăr, dar nu aveam accesibilitate totală la el, așa că mi-am ridicat ochii spre gâtul lui și am observat că și el mă admira.

Aproape își mușca buza inferioară și avea privirea fixată spre... Sânii mei?!

Îmi aplec capul spre pieptul meu și observ că din cauza încercărilor mele de a îl îndepărta pe Hades, o bretea a rochiei mi-a căzut de pe umăr, trăgând cu ea o parte ce îmi acoperea sânii. Astfel aveam la vedere aproape trei sferturi din sânul meu drept. Mă simțeam stânjenită și nu știam ce să fac, dar alcoolul a reacționat rapid în locul meu.

Cu mâna liberă mi-am prins și cealaltă bretea așezată încă pe umăr, și am lăsat-o în jos, expunându-mi ambii sâni, apoi m-am apropiat încet de buzele masculului din fața mea. Exact înainte ca buzele noastre să nu mai fie despărțite de nici cea mai mică unitate de măsura, acesta m-a prins de umeri, mi-a ridicat ambele bretele și mi-a spus aspru și nervos:

-Du-te în cameră și culcă-te.

Întocmai am și făcut.

*end of flashback*

Mă ridic leneșă din pat și încerc să îmi găsesc hainele, dar nu reușesc. În schimb, văd o pereche de blugi și un maiou pe un umeraș, agățat de clanța ușii camerei. Le îmbrac, îmi spun rapid în gând o rugăciune, deși nu cred în vreo divinitate, apoi răsuflu puternic și îmi adun tot curajul ce îl am în acest moment. Deschid ușa și mă îndrept spre bucătărie. Îmi iau telefonul de pe masă și văd că am un mesaj de la Victoria: Dacă ai de gând să vi cu cineva acasă de dimineață, renunță la idee. Mătușa mea va veni o oră sau două să ia câteva lucruri de aici. Ai grijă ce faci. Fusese trimis de la ora 10:00AM, iar acum este 13:00. Fata asta chiar rezistă să stea trează la ora aia? Sau probabil atunci a ajuns acasă dup... Șirul gândurilor îmi este întrerupt de pașii lui Hades. Ieșea din camera ce era vis a vis de cea în care am dormit eu. Apare după câteva secunde și mă face să rămân perplexă.

Cenușa Păsării PheonixUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum