O noua viata

493 24 3
                                    

Afara ploua. Eu ma aflu in autocar privind pe geam. Realizez ca am dat cu piciorul in tot ce aveam, dar nu mai suportam, deloc. Nu stiu de ce.

***

Am ajuns in fata usii. Bat apoi intru.
- Ce s-a intamplat aici?
Vad un sicriu. Pe langa el, multa lume imbracata in negru. Am zarit-o pe sora mea cu matusa Skye. Ma indrept spre ele.
- Ce s-a int ăa mplat aici? Cine a murit?
Cele doua nu mi-au raspuns. Doar au izbucnit in plans.
M-am apropiat de sicriu si am deschis capacul. N-nu pot sa cred! E tata! Lacrimi sarate isi fac aparitia pe obrajii mei. Asta e un vis? Cineva s-a apropiat de mine si a zis:
- Da, saracul, a fost impuscat. Toti îi vom duce dorul... Aaaa, tu esti Diana! Fiica lui! Imi pare rau scumpete, imi pare rau...
Ma apropii de matusa.
- Matusa Skye...
- Nu veti mai locui aici. Veti merge cu mine in casa mea. La tara. Bine?
- Da. Atunci ar trebui sa imi fac bagajele...

*** Peste 2 ani:
- Matusica, am adus niste colege.
- Bine scumpa. Vreti niste placinta cu mere?
- Da, multumesc. spune Elena

Da, dupa cum vedeti, am o noua viata. Am intrat la facultate., am prietene noi, o matusa iubitoare, am tot ce imi trebuie. Ea ne-a adoptat, ai vad ca i se potriveste rolul de mama. Aud soneria.
- Este cineva la usa. Deschid eu.
Merg spre usa si o deschid. Imi cade fata. Nu ma asteptam la asa ceva.
- Buna.
-Buna.
- Ce cauti aici?
- Ti-am zis ca te iubesc.
Ma ia in brate si ma saruta.

Hei, am incheiat cartea. Stiu ca e cam scurtă, dar nu mai aveam idei. Si nici voturi. Dar scriu o noua carte. Se numeste:"Al treilea razboi mondial".
Sper sa aruncați cate o privire. Stiu ca(,) cartea asta nu este asa de reusita, dar sper ca cealalta o sa fie.
Deci... bye, si multumesc.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 01, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Diana si scoala de militariUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum