Vreau sa plec

330 17 0
                                    

Cheia nu mergea.
- Cristina, de ce dracu nu merge?
-Nu stiu. Mergea.
Cand am vrut sa spargem usa, aceasta se deschide. Raman uimit. O vad pe Diana cu bagajele in mana.
- Te dai batuta asa de ușor? Te credeam mai puternica.
- Ma duc la director sa depun cererea pentru plecare.
- De ce pleci?
- Meseria asta nu-i de mine.
- Te rog, nu pleca.
- Ba plec. Cris, ramai cu bine.

Nu cred ca pleaca. Nu poate. Nu are cum. Dar totusi, o vad cu bagajul in mana, indepartandu-se. Alerg dupa ea, o apuc de brat si o duc in biroul meu.
- Nu p oți pleca.
- De ce nu?
- Pentru ca...
-Pfff...imi pierd vremea.
- Te iubesc!
Uluita, se înroșește si se fâstâcește, dar apoi a izbucnit in ras.
-Ce gluma buna... nu credeam ca esti asa de glumet. apoi da sa iasa pe usa dar o opresc.
- Nu, serios. Te iubesc. Mi-ai placut dun prima clipa in care te-am vazut. Nu poti pleca. Nu ma lasa.
- Tu vorbesti serios? La inceput nici nu ma priveai. Cand am tipat afara ai venit și mi-ai tras palme.
- Pai, sa nu afle nimeni ca simt ceva pentru tine.
- Dar stii ceva? Nici nu ma intereseaza. Poti sa ma iubesti, poti sa ma urasti, eu tot plec. M-am saturat de l ocul asta. Pa.
Si a iesit pe usa. De data aceasta nu am mai oprit-o. Nu am ce sa mai fac. A plecat , mi-a frant inima, ce vrei mai mult de atat?

A iesit in curte, luandu-si Tamas bun de la toti. Ma apropii de ea si o intreb:
- Nu poti sa te mai gandesti?
- Nu cred. M-am gandit destul. Acum merg acasa. Cu bine tuturor. Si cu asta, a iesit pe portile academiei.

Diana si scoala de militariUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum