Capitolul 10

812 70 30
                                    


       Îmi dau ochii peste cap într-un gest menit să îmi ascundă amuzamentul și răspund simplu.

— Living!

       Ryan începe să râdă molipsindu-mă și pe mine. Am uitat cât de bine e râzi și să nu îți pese de nimic. După întâmplarea de acum câteva minute nu pot decât să îi mulțumesc lui Ryan pentru că m-a scos de acolo și m-a făcut să zâmbesc.

—  Domnișoarele înainte!

       Pierdută din nou în gândurile mele nu observ când ușile liftului se deschid dezvăluind un hol frumos aranjat. Îmi întorc privirea spre Ryan și îi observ din nou amuzamentul din privire.

       Părăsesc liftul și merg câțiva pași înainte.

— Frumos fund!

       Afirmația bărbatului din spatele meu mă face din nou să îmi rotesc ochii exasperată.

— Eram sigură că nu e doar un gest de politețe.

       Ryan mă privește și mai amuzat și porneşte înaintea mea pe holul micuț. Mă uit uimită în jur și constat că doar o ușă se află pe hol. Normal că are un etaj doar pentru el. Nici nu mă așteptam la altceva. După ce trece o cartelă printr-un aparat aflat în dreptul ușii, Ryan deschide ușa și îmi face semn să intru. Pășesc în încăpere cu aceeași pași mici de mai devreme și nu mare îmi e mirarea când văd un living mare decorat cu foarte mult bun gust. Îmi descalț pantofii și respir ușurată odată ce picioarele mele fac contact cu podeaua. Ryan îmi urmează gestul apoi intră într-o alte încăpere care cel mai probabil este bucătăria.

— Revin imediat...

       Strigătul lui Ryan mă face să tresar surprinsă. Pășesc în livingul mare și încep să arunc câteva priviri. Câteva poze așezate frumos pe un colt al mobilierului îmi atrag atenția și mă îndrept spre ele. O poză cu un băiețel micuț și o fetiță mă face să zâmbesc. Îmi dau seama imediat că este Ryan și zâmbesc. Îmi mut privirea spre o altă poză făcută cel mai probabil la început liceului cu un Ryan la fel de zâmbăreț ținând în brațe aceeași fată de mai devreme. Pari atât de fericiți încât nu îmi pot ascunde și eu zâmbetul. 

       O altă poză îmi atrage atenția și nu pot spune că nu mă așteptam să îl văd pe Ryan bad boy-ul liceului. Îmbrăcat în negru și cu aceeași alură dominantă și șarmantă Ryan stă relaxat alături de un grup cel mai probabil prietenii din liceu.

       Talia îmi este capturată de două brațe și tresar imediat ce acestea fac contact cu trupul meu. Îmi întorc privirea și văd un Ryan relaxat în spatele meu.

—Același arogant dintotdeauna.

       Zâmbetul lui Ryan se mărește considerabil înainte de a-mi răspunde.

— Vorbești la fel ca și sora mea.

—  Văd că nu ți-ai pierdut alura dominantă. Nu pot spune că nu te vedeam în postura de bad boy sau player.

— Una dintre plăcerile adolescenței.

       Zâmbesc amuzantă, iar Ryan îmi dă drumul retrăgându-se mai în spate. Mă întorc cu fața la el și constat că s-a schimbat. O pereche de pantaloni de trening și un tricou îi înlocuiesc costumul de mai devreme și m-aș minți singură dacă aș pune că nu arată bine.

— Ți-am lăsat o pereche de pantaloni scurți și un tricoul să te schimbi. Bănuiesc că nu vrei să rămâi îmbrăcată în rochie toată seara.

Between past and futureUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum