Ariana (Volumul I)

Capitolul 7

Ei doi,stau pe canapea, n-au treabă, nu m-au observat, așa că am decis să mă ascund să aud despre ce vorbesc.

-Te rog din suflet! Nu pot trăii fără tine! Nu pot vedea ce face niciunul...

-Nu mă interesează, poți să mă rogi până mâine.

-De ce? M-ai iubit mult.

-Niciodată nu te-am iubit! Mai ales cu adevărat! Doar te-am plăcut o perioadă scurtă de timp.

-Te-ai îndrăgostit de Mihai,nu?!

-De unde naiba îl știi?!

Simt ceva ciudat, încerc să mă uit la el mai bine...îmi pare foarte cunoscut, nu-mi pot da seama deloc cine e dar tot îmi pare foarte cunoscut.

-E treaba mea de unde-l cunosc.

De unde dracu mă cunoaște idiotul ăsta?
-Aa, deci, tot tu faci gură?! Ieși dracului afară din casa mea! Aud un telefon, e al lui,desigur.
-Alo? Bună, da, vin imediat.

-Te sună curvele și tot la mine vii?

-Dar...

-Ieși naibii afară că te omor!
A ieșit.

-Ce idiot e Radu, spun eu cu o mutră stupefiată.

-De ce n-ai venit să mă ajuți? Spune ea,nervoasă.

-Ooo,prințesa vrea ajutor? De când? Spun eu rânjind.

-Auzi, știi ceva? Ia mai lasă-mă naibii și tu că te-au trimis ai mei doar sa stai de decor,nu să-mi fi alaturi. Dă să plece dar mă duc după ea și o prind de mână după care o întorc spre mine.

-Termină naibii și tu! Ce-i cu atâtea figuri pe capul tău? Spun eu făcându-mi ochii negrii.

-Păi tu crezi că mă sperii? Zice ea râzând.

-Nu te sperii? Atunci afară seara, nu te-am speriat deloc, nu? Spun eu rânjind.

-Vai,nu te simții atât de bine. Spune ea râzand stângaci.

-Atunci, fă-mă să mă simt bine acum. Rânjesc din nou.

-Perversule! Dă să plece din nou dar ca de obicei, nu o las.

-Da,eu sunt pervers, doar eu. Apropo, spune-mi, te-ai îndrăgostit de bunăciunea din fața ta? Ridic sprânceana stângă.

-Care? Nu o văd. Spune ea râzând.

-Ce amuzantă vrei să pari, zic eu mândru.
A trecut o lună de când e în curs de tranformare și nu vrea să se culce cu mine. Adică cu oricine nu neapărat cu mine, deși nu m-ar deranja să mă culc cu ea, pe nimeni de fapt, e frumoasă, deșteaptă și nu în ultimul rând, foarte, foarte bună, mori când îi vezi fundul sau sânii, are niște forme de invidiat. Simt o mână pe umăr, tocmai am fost întrerupt din gândurile mele de ea.

-Uite! Uite! Îmi arată un colț dar pe celălalt nu-l văd, nu pot să cred! I-a ieșit doar un colț. Râd ca un nebun,fără oprire.
-Nu e amuzant, idiotule! Zice ea dând cu piciorul în masă. Au! Băga-mi-aș!

-Prințesa a înjurat? Îmi pun mâna la gură.

-Nu am zis în ce bag. Dă din sprâncene.

-Nu-i nimic, îți bag eu. Spun eu râzând.

-Ești un mare idiot! Mă enervez și o lipesc de perete. Cum sunt?

-Ești un mare idiot! O iau de fund.

-Lasă-mă nesimțitule! Încearcă să iasă din strânsoare dar în zadar, desigur.

-Nu te potolești altfel! Zic eu nervos.

-Lasă-mă! Ieși! Nu mai vreau să te văd!
Nu știe să mintă, îi respect decizia...nu spun nimic, îi dau drumul din strânsoare și ies.
Mi-am amintit cine e Radu! De când era cu ea, mi se tot părea cunoscut...

Salutare. Am postat mai repede pentru că am avut timp, sper că vă place.