Adevarul

13 2 3
                                    

         Dimineata ma trezesc pe la ora 9, dar Dylan e inca obosit asa ca il las sa mai doarmă. Iau pe mine o pereche de blugi negrii si un pulover călduros si ma duc sa pregătesc ceva de mâncare.
      In cabana nu era nici o mișcare, părea ca m-am trezit prima, dar nu era asa.
      Ma duc in Bucătărie si fac oua prăjite cu bacon, cereale cu lapte, pâine cu gem si suc de portocale, le pun pe o tava si ma duc spre camera.
      Pe hol , e o camera cu usa întredeschisa de unde se aud niste șoapte. Ma apropii încetișor si ii recunosc vocea Mayei si a prietenului ei:
  - Hai Maya....pe bune acum, nu inteleg de ce faci asta in continuare. Planul era sa il cuplam pe Dylan cu Kassady nu cu...psihopata care l-a ucis pe propriul ei tata.
  - Poate, dar sincer eu chiar am început  sa tin mult la ea, nu e deloc o persoana rea, e chiar foarte drăguța...
  - Ai luat-o razna?!? Maya trezește-te. E o ucigașă.
- Ba nu e!!! Totul a fost o Neînțelegere si un accident.
  -Esti asa naiva! Stai cu nebuna daca vrei, dar vreau sa-ti amintesc ca am început sa stam cu ea doar ca sa creștem in ochii profesorilor si celor de-a doișpea!!!
  - Poate...dar ti-am spus. M-am Atașat de ea!
  -Sper sa ai același atașament pentru ea cand o sa o facem de ras in fata întregii scoli si tu o sa scazi cu ea.
  -OK! Gata...facem planul...
  -Bine...singura problema e ca Dylan o iubește!
   -Rezolvam noi si asta...
Plâng. Mâinile încep sa-mi tremure si tava imi scapă din mâna si face un zgomot asurzitor!
   Maya si Ian ies speriați si din camera alăturată apar si Kate cu Aiden, iar Dylan...Dylan auzise si el Conversația celor doi...
-Nu pot sa cred ca mi-ati facut asta!spun complet distrusă.
-Ai auzit?spune Maya panicata.
-Ce sa audă?intreaba Kate.
-Au aflat!spune Ian cu o superioritate aparte.
Maya si Kate sar spre mine:
-Ella, asa a fost la început, dar acum e totul diferit!
-Da! Chiar ținem la tine!!!
-Imi pare rau...ca mi-a pasat si am incercat sa va fiu prietena!
Ma înecam cu propriile mele lacrimi. Dylan m-a luat in brate si m-a dus in camera.
-Imi pare foarte foarte rau pentru idioții aia! Nu știam ca au un plan! Te iubesc asa mult!
-Si eu te iubesc! Spun printre lacrimi! Vreau sa plec!
-Sigur! Ma duc sa-ti fac o ciocolata calda! Si dupa ma apuc de bagaje!
-Ok..
Ma pupa pe frunte si pleacă. Dupa putin timp încep sa se audă țipete. Mi-am dat seama ca se certau.
Eu...eu ma înecam. Dupa cam doua ore eram deja plecați spre o alta pensiune.Nu voiam sa merg acasa...
Nimeni nu știe cat am plâns in acea zi.

The perks of being LostUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum