Secrets

Unu

      Throwback

Am deschis ușa, clopoțeii anunțându-mi prezența. Intru plină de emoții căutând persoana pentru care am venit. Mă uit la fiecare masă căutând debusolată până când două brațe îmi cuprind talia. Mă întorc într-o fracțiune de secundă și îl văd. Mă uit la el de-aproape și îi studiez trăsăturile el făcând o față amuzantă. Pufnesc râzând el făcând același lucru. 

Ne îndreptâm amândoi către una dintre mesele libere și ne așezăm tăcuți pe scaune. Nimeni nu spune nimic, eu mă uit prin prejur, iar el se uita în meniul adus recent de chelneriță. Îmi întorc capul către el și îi zâmbesc când îi văd privirea pe mine. 

 " Eu sunt Zayn! " spune și-și întinde mână către mine. Mă încrunt zâmbind, dar îi fac jocul și îi răspund în același mod. 

 " Eu sunt Sasha! "

 " Îmi pare bine de cunoștință, Sasha! " zâmbește și ne indepărtăm măinile revenind la poziția anterioară. 

 " Și mie! " continui uitându-ne unul la celălalt zâmbind. 

    End of throwback

 Îmi deschid ochii ușor uitându-mă ca de fiecare dată în dreapta mea. Îl văd și îi zâmbesc jucăuș, el procedând la fel. Mă întind și casc obosită, el lăsându-și ușor mâna pe abdomenul meu. 

 " Neața! " spun într-un sfârșit.

 " Neața! " răspune răgușit. 

Mă dau jos din pat și mă îndrept către halatul de pe spătarul scaunului. Mă îmbrac, încălzindu-mă la loc, îmi iau telefonul de pe noptieră și mă duc către bucătărie pregătind obișnuitele noastre cafele. Dau drumul aparatului și mă așez pe unul dintre scaune să îmi verific rețelele de socializare. Totul e obișnuit, nimic nou. Aud bipăitul aparatului și scot prima cană, pregătind-o deja și pe a doua. Dansez pe melodia ce se auzea din cameră, reușind să aud totuși și bipăitul. Imi iau telefonul și cafelele și mă îndrept către camera noastră.

 " Oh, bine, voi incerca. Ne vedem. Pa! " Zayn închide telefonul fix când intru, el uitându-se dezorientat la mine.

 " S-a întâmplat ceva? " întreb zâmbind, el mergând odată cu mine către pat.

 " Nu, nimic. Ce să se întâmple? Doar.. doar m-a sunat tata. Vrea să ne întâlnim! " zâmbește și-mi ia cana rapid înghițind rapid și mult. 

 " Bine.. " spun uitându-mă confuz. " Și, vrei să ne uităm la un film când te întorci? " schimb subiectul sperând să scap de tensiune.

 " De fapt, nu știu la ce oră mă întorc. Oricum, sper că termin repede. " vorbește rapid, abia înțelegându-l. 

Trec cu vederea și mă uit către televizor. Stăm amândoi în liniște, nezicând nimic până când văd că el se ridică și se duce către baie. Se pare că e momentul să plece, deci voi rămâne singură o zi de duminică întreagă. Se reîntoarce peste căteva minute mergând în dressing, tăcut, foarte tăcut. Mereu vorbește, zâmbește sau cântă, dar acum doar se aranjează în liniște, uneori încruntându-se. Trece și-și ia telefonul, mă sărută grabit și lasă un rămas bun încet și rece. Aud peste doar cinci minute ușa trântindu-se, semn că a plecat. 

Niciodată când s-a întâlnit cu tatăl lui nu a fost așa de aprins și nervos și niciodată nu a fost așa tăcut și sec cu mine. Toate acestea din cauza unui telefon, un telefon foarte important pentru el.. Sper din tot sufletul să nu aibă secrete față de mine, căci singurul lucru pe care nu-l păt ierta la o persoană este minciuna!