Secrets

Cinci

 Îmi privesc ținuta plină de cafea și din instinct îmi dau ochii peste cap pentru a nu știu câta oară.. Zâmbesc persoanei care a vărsat cafea și îi șoptesc că totul este în regulă. 

 " Revin în câteva minute! " anunț și zâmbesc în timp ce ies din încăpere. 

Fug către baia de alături și cu ajutorul șervețelelor încerc să-mi scot pata de pe crop top și de pe pantaloni. La naiba, fix azi a trebuit să-mi iau crop topul alb! Oricât de mult încerc să-mi scot pata cu simplele șervețele, nu reușesc definitiv. Mă înfurii și trântesc șervețelele în coș. Ies din toaletă și mă îndrept spre camera unde este propusă ședința. 

Intru, în ciuda faptului că aveam o pată uriașă și mă așez în capătul mesei pe unul dintre scaunele înalte. 

" Bun, să revenim! " râd ușor încercând să fac să dispară tensiunea din jur. " V-am chemat astăzi aici pentru a discuta despre vinderea produselor " Sense " și în compania dumneavoastră! încep și mă ridic în picioare pentru a putea lua dosarul din mâna unuia dintre directorii companiei. Îl analizez scurt, înalt, trasaturi frumoase, bine-făcut, îmbracat elegant și un zâmbet cam larg și puțin cam prea de cuceritor. Sper că-l pune în aplicare doar pentru a mă face să-i accept propunerea în legătură cu firma.. 

" Aș dori în primul rând să cumpăr rochiile, consider că ar prinde bine la client și bineînțeles la profit! " râde un domn din partea cealaltă a mesei.  Râd și mă îndrept din nou la scaunul meu. 

" Din ce motiv ați dorit produsele firmei mele, domnule Payne? " întreb celălalt director, eu analizând foile din dosarul proaspăt luat.

" Oh, vă rog, spuneți-mi Liam! " îmi ridic capul și îl privesc zâmbind, probabil este cu doi ani mai mare decât mine, deci presupun că aș putea schimba apelativul. 

" Sigur! " râd uitându-mă în sală. Cei doi directori și toți angajații lor prezenți sunt tineri, abia acum observând acest lucru. 

" Probabil pentru că dumneavoastră sunteți capul acestei linii de designe și modă! " continuă celălalt. 

" Poftim? Adică contează doar că eu sunt directoarea? Dacă nu eram eu nu mai cumpărați aceste produse?! " ridic vocea mirată de ce a spus și aștept râspunsul la întrebarea pusă. 

" Nu, defapt, ce a dorit Harry să spună este că.. sunteți un factor ce aduce la dorința noastră de a vă cumpăra produsul pentru că suntem conștienți de excelența de care dă dovadă crearea acestuia.. 

Se bâlbâie, dar încerc să trec cu vederea de la acest gest. Știu că încearcă să-și scoată prietenul, ce e cam prea direct, dar accept datorită bunătății acestuia. 

Peste aproximativ o oră ședința se termină cu un contract încheiat, dar cu gânduri reaprinse, Zayn.. 

Îmi împachetez foile și dosarele și le zâmbesc pentru ultima oară noilor parteneri și doresc să ies pe ușă, dar Liam mă oprește cu o întrebare. 

" Ați dori să ieșim în seara aceasta pentru a sărbătorii? " zâmbește prietenește, gesticulând către el și amicul său.

" Nu, nu cred că pot.. " spun gândindu-mă că poate aș putea discuta acasă cu Zayn.

" În fine, dacă vă răzgândiți, uitați cartea mea de vizită, puteți veni și însoțită dacă doriți.." aprob cu un gest din cap și ies pornind către birou. 

Ora mea de muncă s-a terminat, așa că mă pot duce relaxată acasă.. unde îl vei vedea pe Zayn.. îmi amintește conștiința. Oftez lung și mă duc către biroul Larei.

" Ce faci, dragă? " chicotesc.

" Bine. Cum a fost ședința? " întreabă concentrată la articolele din computer. 

" Bine. Obositor, dar bine. " chicotesc. " M-au invitat noi parteneri să ies, dar.. "

" Tu vrei să stai acasă să-l aștepți pe Zayn, nu? " continuă exact cu vorbele pe care voiam să le zic. 

" Mi-ai citit gândurile sau ceva? " râd. 

Plec către birou de unde îmi caut prin dulap o geacă cu care să acopăr pata de cafea și norocoasă găsesc un sacou negru pe care-l închei. Îmi iau lucrurile și închid ușa cu cheia. 

" Ești gata? " o întreb știind că o duc eu acasă. 

" Da, imediat, dar ce e cu sacoul? " își inchide laptopul și își împachetează dosarele și lucrurile și vine lângă mine apucându-mă de braț. 

" A vărsat cineva cafea pe mine înainte de ședință. " ridic din umeri și mă bosumflu.

" Și n-ai făcut criză? Doar e bluza ta preferată!" râde și se poziționează în fața liftului.

" Era multă lumea și nu putea face o prestație urâtă în fața noilor parteneri. " râd.

" Și ai de gând să ieși sau nu cu aceștia? " întreabă uitându-se în oglinda din partea dreaptă a liftului arajându-și rochia extrem de colorată. 

" Nu cred.. " îmi mușc buza.

" Îți muști buza, deci ești stresată, posibil în legătură cu Zayn, dar știi, eu cred că ar trebui să te duci, va fi distractiv. Serios, nu numai Zayn se poate distra și tu poți! " mă lovește cu șoldul și îmi zâmbește larg, cu subînțeles. 

" Eu cred că trebuia să te faci psiholog, fato! " râd și ieșim amândouă din lift. 

Ajung acasă aproape tremurând și chiar dacă aș dori să fie din cauza frigului, știu că este din vina lui Zayn. Mă uit în garaj și locul unde trebuia să fie mașina este gol. Nu este acasă. 

Intru și îi strig numele, dar doar ecoul se aude. De obicei când avea de lucru și nu era acasă, îmi lăsa câte un bilet pe frigider în care îmi explica unde este și ce face și mereu termina biletul cu un " Te iubeeesc! " lung și adorabil, dar cum locul este gol îmi dau seama că el chiar ia în serios despărțirea. Și pentru că sunt o femeie puternică.. o pot lua și eu! Apuc telefonul și sun la numărul care ascunde cea mai bună prietenă, cea ce mereu va fii lângă mine.

" Lara, ieșim? " întreb și aud de pe partea cealaltă a firului un țipăt de bucurie ce mă face să râd în hohote.