Începusem sa oftez. Știam ca nu o sa pot sta timp de o oră fără sa spun nimic. Deși nu as fi avut nimic împotrivă. Mă las ușor pe spate și mă sprijin de perete. Îmi ridic capul în sus și mă uitam la cer. Se vedea pe fața lui ca voia sa înceapă o conversație..păcat ca nu avea cu cine. Andrew se lasă și el pe spate. Parcă aștepta să zic ceva..însă singurul lucru la care mă puteam gândi era...unde dracu e Alison? Andrew se uita la mine așa ca i-am răspuns gestului făcându-i cu mâna.
-Și eu o aștept pe Alison stai calm...
-Ba..
Îmi doream sa vina Alison mai repede. Astfel puteam sa stau cu Alice și Kate. Probabil as putea chiar sa plec,sa mă duc acasă sa dorm. Andrew părea nervos.
-Haide!
-Huh?
Andrew mă trage de mână.
-Mișcă-ți fundul!
-Ce? Unde mergem?
-În mall. Vreau ceva de mâncare.
-Așa și?
"Pur și simplu mă durea în cot ca lui îi era foame"
Acum trebuie sa mă târăsc pana în mall. Măcar mă puteam uita de câte ceva. Chiar încerc sa văd partea buna a lucrurilor.
-Auzi..de ce trebuie sa vin și eu cu tine? Știi puteam sa te aștept acolo.
-Neh, nu îmi place sa merg singur.
-Ee..vai fata! Vrei sa iti țin geanta cât plătești la casă?
Andrew începu sa râdă. Mă uitam atent la toată lumea din mall, era o aglomerație groaznică. Andrew o luase înainte. Încercam sa îl ajung când aud o zdrăngănitură de corzi.
"Cine vine cu chitara în mall?"
Incercam sa mă apropii. Făcându-mi loc printre mulțime,curiozitatea mea aproape luase foc și uitându-mă mai atent aceasta se stinse. Îmi lipisem o palmă peste frunte.
"Era Jon! Fucking Jon! "
Aveam o expresie destul de drăguță căci o luasem la fugă. Aveam un noroc excepțional. Nu mă văzuse ceea ce era bine,foarte bine. Văzându-l pe Andrew îl împing de la spate.
-Hai mai repede!
-De ce?
-De ce nu?
"Trebuia sa o tulesc clar"
Imediat cum ieșim din mini-market o luam spre ieșirea mall-ului. Scăpasem. Puteam răsufla ușurată. Chiar nu voiam sa dau explicații,scuze sau alte aspecte pentru care nu am putut veni la Cafeneaua Artiștilor.
"Răspunsul era evident,nu voiam"
Nu știu dacă Andrew bănuia sau nu ceva dar nu ca ar fi contat. Ne apropiam de rampe. Din depărtare o văd pe Kate,apoi pe Alice și în sfârșit pe Alison. Voiam sa le salut dar Andrew mi-a luat-o înainte. Alison fugi spre mine și mă salută prietenos după care îl salută pe Andrew.
"Nu înțeleg cum Alison se înțelege cu toți "
Alison și Andrew o luaseră înainte. Eu,Kate și Alice rămăsesem puțin în urmă.
-Și..ai murit? Mă întrebă Kate.
-Da și o sa prind viață din nou când voi ajunge acasă în patul meu cald și confortabil.
Alice făcu o fata destul de mirata și începuse sa îmi vorbească pe un ton sarcastic:
-Ha..tu? Alison ne-a târât peste tot pentru o nenorocită de bluză pe care pana la urmă nici măcar nu a cumpărat-o.
Sincer îmi părea rău de Alice,merita ceva mai bun. Apropiindu-ne de Alison îl puteam vedea pe Andrew făcând scheme cu bicicleta lui fabuloasă. Și pot sa spun ca era fabuloasă deoarece era un BMX foarte frumos, era de un negru lucios excepțional.
În timp ce mă uitam la Andrew îmi amintisem de Alex. Trebuia sa îmi aleg cuvintele cu atenție ca nu cumva sa înțeleagă greșit. Sincer speram sa nu fie necesar sa mă întâlnesc față în față cu el și sa pot termina faza doar cu un mesaj în care sa explic totul dar se pare ca așa nu merge.
Era destul de interesant sa mă uit la Andrew cum dă ture. Alice părea destul de plictisită și singurul lucru pe care îl făcea era deocamdată sa se plângă ca o dor picioarele,iar Kate îl studia pe Andrew din priviri. Mă rog...eu cred ca făcea mai mult decât sa îl studieze dar o lăsăm așa azi.
Mă tot gândeam.. ce căuta Jon în mall? Probabil voia sa atragă potențiali chitariști pentru noua lui trupa. Desigur poate voia sa facă doar putina publicitate trupei lui (Last Rejects). Tipul ăla e chiar enervant și mai mult de atât.. periculos. E genul acela de persoana cu care nu vrei sa intri într-un conflict.
Kate se întoarse la mine și cu o voce îngrijorată mă întreabă:
-Bă,ești bine?
-Da, de ce întrebi?
-Pai ai o fata de parcă ai vrea sa omori pe cineva..
-Da pai..aștept sa termin faza cu Alex ca apoi sa am parte de putina liniște..
Kate începuse sa râdă în hohote. Ștergându-si lacrimile de la ochi îmi spuse ceva ce speram sa nu fie adevărat.
-Pff..cu prieteni ca noi nu prea e posibil..
