Sfirsit...

55 4 0
                                    

Stau si cint eu in tacere

Fara dragoste, placere

Caci totul iata a trecut,

Dar cu greu mi s-a putut.

A fost cindva in urma

Cind iti urmam intotdeauna

Fara a cere nimicul tot

Si acum deci numai pot.

Iti multumesc pentru simtire

Caci totusi a fost fericire

Frumoasa in ale tale brate calde ,

Dar iata ca iubita cade.

Si s-a sfirsit totul ce-a fost,

Iar tu te simti nebun si prost

Ca ai lasat-o ca sa scurga

Din a ta viata sa se smulga.

Si sa plece in apus

Fara a-ti da macar raspuns

De ce a plecat si te-a lasat

In durere si pacat.

Astfel, totul se sfirseste

Si cu greu te paraseste

Nu ca vrut a se intimpla

Simplu toamna aparea.

Si lasa frunza in jos

Sa se clatine frumos

Si s-atinga de pamint

Al iubirii vostru cint.

Si cu sufletul in sapte

Ii auzi a ele soapte

Noaptea cind se lasa in odaia ta

Zbucimindu-ti linistea.

Da, a plecat din viata ta

Parasindu-ti inima

Si lasind in urma ei

Amintirile in trei.

Deci frunza cade, iubirea trece

Las-o tu acum sa plece

Caci cit nu ai mai tine

Nu o sa mai fie bine.

Caci sunteti straini de-acum

Urmandu-va al vostru drum,

Care in carari desparte

Amintitile deci sparte.

Si trecutul ne-atins

Inghetat si apoi nins

Cu al lacrimilor sclipire

Iti cuprinde a ta fire.

Si ramii acolo in noapte

Parasindu-te in soapte,

Iar ea se lasa deci in zare,

In al veacului uitare.



Iubiri, Amintiri, Dezmagiri...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum