O viata ratacita

3. Cabana

 Masinile alergau pe strada pustie. Imediat stiu drumul, stiu unde mergem.

-Mergem la Leni? intreb eu mirata.

-Da. Noa a crezut ca trebuie sa te ia pe tine nu pe ea, raspunde nervos Simo.

-Cred ca glumesti! Leni va face urat tare!

-Stim! spun Simo si Alex in cor.

 Ne continuam drumul si in 20 de minute ajungem in fata blocului Lenei. Masinile opresc silentios si ne coboram cu totii. Ador peisajul de aici: banci, copaci, flori, o atmosfera minunata. Mai ales in serile cu luna plina cand eu si cu Leni vorbeam de baietii draguti din A. Din clasa a 7 a de cand o cunosc pe Leni am tot venit aici. Este o fata cu un caracter de invidiat. Are probleme mari in familie, dar niciodata nu lasa sa se vada ca ar afecta-o. Tatal ei a fost un director al unei firme de asigurar, dar acum trei ani a dat faliment si de suparare a prins darul batiei. Mama ei lucreaza ca menajera la hotelul din zona, dar nu mai face fata banilor, asa ca nu de mult a inceput sa se ocupe si cu lucruri ilegale. Acum o saptamana cand am fost la ea, maica-sa era fumata, atat de rau incat a crezut ca sunt raposata ei fiica. Leni a mai avut o sora mai mare cu trei ani care a murit intr-un accident de masina imediat dupa ce firma tatalui ei a dat faliment, probabil a fost un motiv in plus la depresia lui. Oricum Leni este o persoana foarte pozitiva, si nu-i este ruside de familia ei, sau asa lasa sa se vada. Dupa ce m-am coborat din masina m-am dus la Didi si Mira si le-am salutat, apoi vin si ceilalti si ne strangem ca un mic grup de barfitori:

-Acum cine se duce sus? intreaba Alex razand.

-Noa. El e cu capul in nori si un pulivara, raspunde serios Simo.

-"Pulivara", serios? intreaba Noa.

-Taci si du-te mai repede! tip eu la el.

Fara nici o tragere de inima Noa deschide usa blocului si urca scarile pana la etajul trei. Auzim scartaitul specific usi Lenei si sunetul unei lovituri de palma. "Sigur Leni l-a articulat bine." apoi in cateva minute ii vedem pe amandoi iesind din bloc; Leni oarecum satisfacuta si mandra de ceea ce a facut, iar Noa cu un obraz rosu.

-Nu pot sa cred ca ati uitat de mine! tipa Leni la noi si vrea sa-l pocneasca pe Simo, ca era cel mai aproape de ea. dar acesta ia o pozitie de aparare ridicand amandoua maini deasupra capului, Leni ramane cu mana in aer dar o retrage usor spunand.Si unde mergem?

-Ohh! Imediat veti vedea, hai sus in masini, spune Noa care se urca deja la volan si la fel face si Simo. noi ramanem surprinsi. Mereu stim unde mergeam si ce aveam de facut. Eu, Anne si Leni ne urcam in masina la Simo, in spate iar Alex in fata.Masina porneste.

 Mergeam pe un drum necunoscut, ascultand la maxim o melodie dubstep, iar Simo isi tot aranja parul brunet in oglinda retrovizoare.

-Tu cand ai de gand sa iei nenorocitul acela de permis? ma intreaba el.

-Peste trei saptamani am din nou traseul, spun eu. Sper ca de data asta sa am noroc la inspector.

-Ce sa-i faci daca esti sofer prost, spune Alex razand. Eu il pocnesc peste cap si toata lumea incepe a rade,numai de la sunetul amuzant care a umplut tot spatiul din masina.

-Nu te pune cu Lizz, spune Anne printre surasurile ei de prescolarita.

 Dupa inca vreo 20 de minute masinile se opresc. Simo ne spune sa coboram. Si toate trei ne uitam la el crezand ca e o gluma, dar cand vedem ca el si Alex se dau jos, iesim si noi. Am ramas socati cand am vazut ca ne aflam intr-un  pustiu total. Masinile erau oprite in afara carosabilului. Eram pe o colina, la 20 de metri se vedea un drum de tara , si totul era inconjurat de padure.

-Ce cautam aici? Ne-am oprit ca sa va pisati? intreaba Leni.

-Nu. Am facut asta inainte de a pleca. Cautam moartea, spune Alex cu un glas ingrosat ca in filmele horror. Anne incepe sa tipe, iar Mira ii da un pumn lui Gagi sub coaste.

-Ce e cu voi? M-ati adus in pustiul acesta ca sa petrec Craciunul? Aveti noroc ca nu e frig, altfel v-as fi batut deja pe toti, spune nervoasa Mira.

-Mai tarziu imi veti multumi, spune Noa. Hai sa pacem un selfie cu totii. 

Ne adunam cu totii in jurul lui Noa. Selfie-ul a iesit destul de ciudat, eu si Simo aveam ochii rosii, Mira si Gabi erau putin in ceata iar Anne abia daca se observa.

- Si acum? intreb eu.

-Vezi drumul acela? ma intreaba Noa. Vom merge un kilometru pana ajungem la destinatie. As merge cu masina, dar nu este destul loc. Asa ca putina miscare nu strica, cucoanelor.

-Tu esti nebun? Sa mergem aiurea, noaptea, pe un drum pustiu si cu padurea la doi pasi? intreaba speriata Anne.

-Fricoaso! Ce mai asteptati, sa mergem. O noua aventura, plus e si luna plina si se vede destul de bine, aproape ca ziua. Spun eu si pornesc pe drumul de tara. Ceilalti vin si ei in urma mea, Alex alearga ca sa ma ajunga.

-Eram sigur ca iti va place ideea, imi spune el.

-Pai e si normal, ii raspund eu. 

-Un pic de suspans si o nebunie e mereu binevenita, spunem amandoi in acelasi timp. 

Mai mergem cateva minute si baietii incep sa spuna povesti de groaza ca sa ne sperie. Mira si mai ales Didi ii injurat de toti sfintii, iar Anne ma strangea de mana. Apoi ajungem in fata unei unei constructii de lemn, nu prea mare, semana cu o cabana.

-Si aici ne vom petrece Craciunul! spune entuziasmat Noa.

-Iti bati joc de noi? Vom sta aici? In cocioaba asta? Tu vezi cum m-am imbracat?  Alex spuneai ca mergem in Pub. Pana acum am crezut ca e un joc de-al vostru, dar voi vorbiti serios? intreaba revoltata Anne.

-Ok. Asta e revoltator. Cum ati putut sa faceti asta fara sa-mi spuneti? Iuuhuuu! Cabaaana, am sosiiit! urlu de fericire si intru in cabana.

-Vedeti? Fiti ca Lizz, fetelor! le incurajeaza Simo. 

 Intra toti in cabana. Erau doua camere si o anexa care se presupune a fi baia. In prima camera era un pat, un semineu si cateva fotolii cu o masuta. In a doua camera erau doua paturi, o masa de 10 persoane si o mica bucatarie cu un aragaz, frigider si o chiuveta. Pe masa erau sticle de suc, bere si multa tarie, iar frigiderul plin de mancare.

-De unde sunt toate astea? intreaba Didi.

-Noi le-am luat: eu, Noa, Gabi si Simo, ii raspunde Alex.

-Pai ar trebui sa punem si noi bani la ce ati luat, nu? intreaba Mira.

-Considerati asta cadou de Craciun din parea noastra, spune Simo.

Nu asa am presupus ca-mi voi petrece Craciunul, dar imi place ideea. Ne-am imprastiat prin mica cabana, si in scurt timp am inceput "jocurile bauturii", si la cata bautura era, toti ne-am facut muci. Didi si Leni erau intinse pe canapea si discutau problemele lumii, precum: "pacea", "libertatea" sau "comunismul" Noa si Simo erau fumati si radeau continuu. Eu, Anne si Alex depanam amintiri din copilarie stand pe fotolii si cu Alex la picioarele mele, si-mi tot mangaia coapsele, iar Gabi era cel mai treaz dintre noi si intr-un fel sau altul avea grija de Mira care voma in toaleta. 

In timp ce ne dezlantuiam fiecare in felul sau aud un zgomot afara.

-Voi ati auzit asta? intreb eu si ma ridic in picioare, alarmata.

-Taci ca esti beata, imi spune Simo.

-Si fumata, completeaza Mira din baie.

-Vorbesc serios, chiar am auzit ceva, dar nu mai am timp si pentru alte explicatii ca de afara se aud pentru cateva secunde urlete ingrozitoare. Toti s-au ridicat si parca intr-o fractiune de timp toata betia a disparut si s-a lasat o atmosfera mormantala, o liniste asurzitoare.

-Poate ni s-a parut, spune speriata Anne.

-Probabil Lizz ne-a indus ceva in subconstient, noi fiind beti, completeaza Noa.

-Nu cred ca e asta. Veniti aici, spune sacadat Gabi in timp ce se uita pe fereastra.