Capitolul 6
În acea seară Wellen a citit foarte multe despre alchimie.Era clar că pe chipul ei s-a arătat dorința arzătoare de a învăța câte ceva.
Zilele treceau,iar Wellen era din ce în ce mai curioasă să afle cât mai multe date despre ”Alchimie”.Se gândea la Melda,nu putea înțelegea de ce prezența ei încă era existentă după atâția ani în acel apartament.Oare era captivă acolo?Nu cred..Aștepta pe cineva?Posibil să fie așa..Toate aceste gânduri îi treceau prin minte Wellenei în timp ce stătea la biblioteca cam goală a orașului.Era o bibliotecă superbă,plină de cărți.De la cărți animate până la adevărate romane polițiste și cărți filozofice.Din toate aceste categorii,adolescenta era atrasă de cărțile istorice ale lumii,despre personalități care au inventat chimia,fizica și alchimia,cărți despre doctori celebri și tratamente pentru unele boli.Lucrurile astea par normale unei adolescente de 14 ani,dar totuși ceva o atrăgea mai tare decât aceste categorii: identitățile șterse și fără culoare(fantomele),satanismul și reîncarnarea.Wellen nu era o satanistă,dar îi plăceau foarte mult detaliile despre aceste lucruri cam nefirești și totuși interesante.
”Satan a fost creat de celelalte religii pentru a da o definiție a tot cea ce este "rău". Acest "diavol" a fost creat pentru a reprezenta așa-zisele păcate ale oamenilor.”
Wellen credea în Dumnezeu,era ortodoxă.Deci nu putem spune că din moment ce este atrasă de cultura satanistă este una,poate fi doar mai..ciudată.Se făcuse deja ora 10 când fata încă stătea în bibliotecă și citea,trebuia să meargă acasă la Rose.Afară adia ușor vântul,nu era foarte frig și era beznă.Când a ieșit din bibliotecă,bibliotecara i-a dat Wellenei cartea pe care o începuse,acasă: ”Fenomenele paranormale din Texas”.Pe stradă erau doar câțiva oameni care se holbau la ea,ca și cum ar fi avut un oarecare dispreț,fata se simțea în plus.Grăbită să ajungă cât mai repede acasă,a scăpat cartea pe jos.Când să se aplece la un colț de stradă să o ia,se opri brusc.Simțea că cineva era în spatele ei,dar când s-a întors nu era nimeni.Își luă cartea de pe jos,făcut 3 pași înainte și simți din nou cum că era urmărită de cineva,dar nu mai era nimeni pe stradă.
Deodată...Ethan trezit dintr-un ”somn adânc” o prevenise pe Wellen că totuși simțea și el prezența unei identități,se referea la Melda.
După spusele băiatului pistruiat(Ethan),chiar atunci o imagine ștearsă se afișă în fața adolescentei,care luă formă umană și avea același chip ca în seara când se întâlniseră prima dată cu Wellen: era Melda.De data aceasta avea părul lung și părea mai tânără,părea mai mult un copil.O privea fix în ochi pe fată,strângând puternic cartea la piept.Melda parcă ar fi vrut să zică ceva,dar buzele ei mimară doar,iar Wellen nu înțelesese nimic.
-Spune ceva,nu-ți fie teamă..vreau să te ajut ! A spus Wellen.
-De undddd.....e știi cum mă...cheamă?
-Rose mi-a povestit despre tine.
-Cine e ......Rose ? Întrebă ea
-E pisica mea,are puterea de a vorbi,doar că noi două vorbim telepatic.
Melda tăcu.Parcă nu se mai simțea așa amenințată ca înainte.Acum a avut curajul de a purta o converație scurtă cu Wellen.Dar după câteva clipe..
-Hai să stăm jos . A spus Melda.
-Bine,dar nu voi sta mult,trebuie să ajung acasă să îi dau de mâncare lui Rose.
-Deci....tu ești Wellen?
-Da eu sunt, de ce ?
-Întrebam...îmi pari simpatică..apropo,tu cum poți să mă vezi și alții nu?De ce ție nu îți este frică de mine cum le-a fost frică și altor persoane?
-Eu sunt diferită.Nu îmi este teamă de fantome și nici de alte identități.Cred că am un dar de sus.
-Și cum m-ai putea ajuta tu pe mine?Sunt doar o stafie.
-Păi pentru început,pot să te ajut să scapi de timiditate,putem purta conversații mai des și să nu-ți fie frică.
-Cine e Ethan? O întrerupse Melda.
-De unde știi de el ? Doar eu cu Rose știm de acesta,este un personaj creat de mine și care trăiește prin mine.
-Îi simt prezența.
-Hai să ne îndreptăm spre casă,îmi e frig. Spuse Wellen
-Voi fi mereu lângă tine.
Cum a deshis ușa apartamentului,Melda s-a și ”evaporat” în urma ei.
Rose o aștepta pe scăunelul de la ușă,se uita la ea cu ochii ei mari negri-albăstrui.Copila își puse haina în cuier,se descălțase și se duse să facă un duș,era obosită.Cum a ieșit din baie s-a și dus să se culce,adormi instantaneu.
