26 Februarie 2016
N-a fost niciodată târziu să scriu,
Chiar de mereu aveam sufletul pustiu,
Avea răni ce le-a cicatrizat timpul,
Să reziști singur prin furtuni nu e deloc simplu,Am gânduri ce le-arunc pe file,
Mi-aș dori să nu mai am parte de zile,
Mă arunc în trecut cu brațele deschise,
Chiar de sunt doar uși închise,O inimă ruptă nu-i trebuie nimănui,
Eram altul când iubeam, dar nu sufletul oricui,
Norocul în iubire e ca un pachet de cărți,
Joacă ce ai în mână, nu cauta alte hărți,Iubirea e complicată să iubești ca un om de rând,
Sunt un om oarecare, dar cu o fată în gând,
Care nu e lângă mine acum,
Sunt doar eu, cu inima scrum...
CITEȘTI
Jurnalul Unui Poet
PoetryAș putea scrie o carte cât de mult te-am iubit și poate inima încă o face, dacă exiști în ea, vreau să știi că ești cel mai bun lucru din ea, defapt ce vorbesc de lucruri, tu pentru mine ai fost intangibilă, dar te simțeam lângă mine, a trecut timpu...