12 Iulie 2016
De 6622 de zile îmi mențin viața vie,
De sute de zile visez tot după tine,
Am grijă să nu mai am griji acum,
Acum tu și eu, dar fiecare pe alt drum,
Un nou început înseamnă un nou sfârșit,
Un nou început în care o să fiu iar rănit,
Am ajuns să realizez atâtea,
Parcă de prea mult timp aceași mi-e starea,
Tu erai curățenia din mizerabila mea viață,
Tu parcă reprezentai ultima speranță,
Am reușit să nu reușesc nimic,
Parcă de mic mă simțeam un alt om antic,
Ultima strofă, dar mai urmează,
Urmează să îți mai spun atâtea, ascultă cuvintele ce rimează,
M-aș oprii, dar tu oare ce ai face?,
De te-ai oprii și tu, cu inima mea ai avea de-aface...
CITEȘTI
Jurnalul Unui Poet
PoetryAș putea scrie o carte cât de mult te-am iubit și poate inima încă o face, dacă exiști în ea, vreau să știi că ești cel mai bun lucru din ea, defapt ce vorbesc de lucruri, tu pentru mine ai fost intangibilă, dar te simțeam lângă mine, a trecut timpu...
