17 Iulie 2016
Patru strofe pun în 5 rânduri,
Am un gând băgat în 4 scânduri,
Scriu și scriu și asta fac mereu,
Acum de scriu înseamnă că sunt trist, dar așa sunt eu,
Las multe în spate, de obicei gunoaie,
Las cum las de obicei versuri scrise pe foaie,
Și de m-ar mai durea ceea ce scriu,
Aș fi cel mai trist om pe care-l știu,
Limitează-te între bine și rău,
Nu alege calea ta, e cea mai grea din traseul tău,
Fie ești cu Dumnezeu, fie cu Dracu,
Nu poți fi cu amândoi, acceptă-ți păcatul,
Am multe păcate, fapte pătate,
Ce uneori la înșir la fiecare miez de noapte,
Și aș vorbi cu Dumnezeu, dar nu m-ascultă,
Iar cu Dracu nu vorbesc, îmi cunoaște lirica mută...
CITEȘTI
Jurnalul Unui Poet
PoetryAș putea scrie o carte cât de mult te-am iubit și poate inima încă o face, dacă exiști în ea, vreau să știi că ești cel mai bun lucru din ea, defapt ce vorbesc de lucruri, tu pentru mine ai fost intangibilă, dar te simțeam lângă mine, a trecut timpu...
