Capitolul 7.

3.9K 215 1
                                    

Dimineata ma gaseste inca in pat, cu privirea in tavan. Ma uit la ceas pentru a cincea oara si constat ca e abia ora 06:30. Sunt treaza de mai bine de o ora si orice as face sa adorm nu reusesc. Se pare ca somnul a fugit de mine. De cand m-am trezit ma gandesc doar la Chase. Il cunosc doar de o zi, dar deja incepe sa-mi intre pe sub piele. Acel zambet curat, sincer, ranjetul lui arogant, acei ochi ciocolatii, care stralucesc in lumina soarelui. Totul la el e perfect. Dar cine stie...aparentele inseala.

Un mic sunet ma scoate din lumea mea. Intorc capul spre usa iar acel sunet se repeta.

-Intra!

-Scumpo, nu esti gata?

-E devreme mama, am timp sa ma pregatesc.

-Draga mea, ai verificat ceasul?ma intreaba mama cu un zambet stramb pe fata.

Nu inteleg, la ce se refera? Ma uit spre ceas si maresc ochii cand vad ca e 07:00. Cum a trecut timpul atat de repede. Dintr-o miscare sunt in picioare si ma indrept spre dulap pentru a-mi alege hainele.

-Sara, grabeste-te, te asteapta cineva jos.sunt ultimele cuvinte pe care le aud inainte sa intru in baie.

Probabil e Raven, dar ea putea urca. Daca e Ethan? Ce ma fac? Nu vreau sa dau ochii cu el dupa scena de aseara.

Cum adica nu vrei? El e dobitocul care nu stie ce inseamna cuvantul "nu" sau "despartire". Te-a inlocuit intr-o secunda. Treci peste. Lui ar trebui sa-i fie rusine sa dea ochii cu tine.

Poate ca ai dreptate.

Clar ca am.

Probabil e Raven si nu a urcat fiindca m-ar tine prea mult de povesti si nu mai reuseam sa ajungem la liceu.

Dupa ce am facut cel mai rapid dus din viata mea, adica unul de vreo 5 minute, si dupa ce termin cu rutina zilnica ma grabesc sa ma imbrac. Am optat pentru o pereche de blugi kaki, o bluzita alba cu dantela, geaca neagra de piele si o pereche de botine cu toc de 7 centimetri in aceeasi nuanta, am insfacat geanta si telefonul si am luat-o la fuga pe scari, desigur cat imi permiteau botinele.

Ajung jos pe picioarele mele, intreaga si nevatamata. Ma indrept spre bucatarie de unde aud doua voci.

-Mama, sunt ga... , dar raman cu propozitia neterminata cand ajung in pragul usii si il vad pe Chase stand pe unul din scaunele inalte de la barul din bucatarie.

-Ce faci tu aici?

-Sara, nu fi nepoliticoasa. ma atentioneaza mama. Chase, a venit dupa tine sa mergeti impreuna la liceu.

-Bineee...

Ceva nu e in regula aici.

Ma indrept spre blatul bucatariei, de unde imi iau un mar. Apoi imi indrept atentia sprte mama.

-Unde e tata?

-A plecat acum 10 minute si asta ar trebui sa faceti si voi.

-Chase, sa mergem.

-Mi-a parut bine sa va cunosc, doamna Genson.

-De asemenea. Si Chase, poti sa-mi spui Laura.

Acesta aproba cu o miscare scurta a capului.

Il prind de mana si il trag spre usa, strigand:

-Pa mama!

-La revedere, Laura.

-Aveti grija copii.

Murmur un "sigur" si apoi ies din casa cu Chase in urma mea.

Ajungem in dreptul masinii lui iar acesta imi deschide portiera. Ii multumesc printr-un zambet si imi ocup locul. Imi pun centura de siguranta si astept ca si Chase sa intre in masina.

Porneste masina iar in cateva minute suntem in curtea liceului.

Acesta vine si imi deschide portiera, coborand din masina. Cand ridic privirea, observ ca aproape toata lumea din curte se uita la noi.

Ce aveti psihopatelor? Este al meu, sa fie clar. Nu va las sa va puneti ghearele din gel pe el.

Stai usor, nebuno. Mai ai putin si sari pe el, la fel ca celelalte psihopate.

Am tot dreptul, ce naiba..

N-ai niciun drept, deci stai cuminte, ca ma faci de ras..

Inaintam spre intrarea in liceu tinandu-ne de mana. Nu ma intrebati cum s-a intamplat fiindca nu stiu, eram prea ocupata sa ma cert cu propria constiinta.

Oamenii astia n-au viata personala, de cand ne-au vazut nu si-au mai luat ochii de la noi. Inteleg ca e frumos, dar nici in halul asta. Nu suntem ceva extraterestri.

-Cand iesim,ne vedem langa masina. Te duc eu acasa.

-Stai linistit, pot merge pe jos, nu vreau sa te deranjez.

-Nici nu se pune problema. Eu te-am adus eu te duc acasa.

-Bine, ne vedem.

Acesta isi apropie fata putin de a mea si imi lasa un sarut pe obraz, cred ca toata m-am facut rosie dupa ranjetul sau. Imi elibereaza mana si imi face cu ochiul apoi se indeparteaza.

Ce ai femeie? Te faci rosie de la un amar de sarut pe obraz? Parca esti o pustoaica de a 7-a sau a 8-a care abia a avut parte de primul sarut.

Fii serioasa..n-a fost asa rau.

Mda, cum zici tu. Acum misca-ti fundul ala la ora de biologie, altfel o sa ai problemne cu Miss Acritura.

Pe holurile liceului, primesc tot de felul de priviri..probabil de la faza cu Chase. Unii se uitau cu uimire, altii, sau mai bine spus altele, mai aveau putin si ma ucideau doar dintr-o privire, si rar mai vedeam vreo privire draguta.

Imi iau din dulap cartea si caietul si ma indrept spre laboratorul de biologie.

He's MineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum