Capitolul 23.

2.3K 136 2
                                    

Un baiat blond cu ochi albastrii, bine facut imi bloca iesirea.
-Vino cu mine!
Acesta nu mai asteapta raspunsul meu si incepe sa ma traga pe diferite holuri dupa el, pana ajungem la o usa pe care scria mare IESIRE.

-Fugi cat de repede poti in padure, o sa incerc sa te gasesc mai tarziu, dar acum trebuie sa ma ocup de Ryan. Du-te!

In urmatoarea secunda o iau la fuga, fara a privi inapoi. Intru tot mai adanc in padure, iar soarele pare ca vrea sa ii faca loc lunii, care odata cu ea aduce si noaptea. Incep sa incetinesc din cauza oboselii si ma refugiez la baza unui copac.

Cum am reusit sa intru in atat de multe probleme? Cum e posibil?
Am ajuns sa sufar din dragoste, sa fiu rapita, sa pierd atat de multe lucruri, cum ar fi demnitatea, fericirea, in doar cateva luni.
Imi vreau viata normala inapoi, vreau sa uit de tot si toate, sa fiu doar eu cu familia si prietenii mei, sa pierd vremea la cumparaturi cu Raven.
Nu regret ca i-am cunoscut pe Chase si Ryan, dar de cand au aparut in viata mea, totul a luat o intorsatura ciudata.

Tot ce as vrea acum e sa fiu acasa cu Chase, sa stam sa ne uitam la un film si sa ne prostiu, nu sa fiu pierduta intr-o padure ascunzandu-ma de un psihopat.

Un mic fosnet ma scoate din starea de visare si ma pune in alerta. Ma ascund in spatele unui tufis si incerc sa vad persoana care se apropie. E un barbat, dar structura sa imi pare foarte cunoscuta, insa mi-e greu sa ii vad fata fiindca luna nu imi ofera destula lumina. Il vad apropiindu-se de locul unde ma aflu, iar in urmatoarea secunda sangele imi ingheata in vene. Ma dau putin mai in spate, dar din neatentie calc pe o crenguta facandu-l pe necunoscut sa se apropie de mine.

-Sara? vocea aceea, dupa care tanjesc de atat de mult timp, de care nu ma mai pot satura.

-Chase... spun fiind sleita de puteri.

-Iubirea mea, te-am gasit! spune si se apropie de mine luandu-ma in brate. Am crezut ca te-am pierdut, am innebunit cand nu te-am gasit acasa. Te-am cautat peste tot, am anuntat politia, eram disperat pana cand m-a sunat Alex si mi-a spus unde te gasesc. Niciodata nu te mai las singura. Mi-a fost atat de greu fara tine. Te iubesc, micuto!

-Si eu te iubesc, tot ce imi doream cat timp am fost rapita de Ryan, a fost sa te am langa mine, sa ma tii in brate, sa-mi spui ca totul e bine. Mi-am dat seama ca mi-ar fi atat de greu fara tine incat as ajunge sa innebunesc. Te simt peste tot, oriunde merg te vad, iti simt parfumul, tot ce ma inconjoara imi aminteste tine.

-Tu esti tot ce imi doresc, esti doar a mea.

-Iar tu doar al meu, nimic nu mai poate intervenii intre noi.

-Sa mergem acasa, iubito. Toti isi fac griji pentru tine.

Ma ia in brate in stil mireasa si inainteaza spre un SUV negru. Imi las capul in scobitura gatului sau, inspirand aroma ce mi-a lipsit cel mai mult, drogul de care nu vreau sa ma las. Ii plasez un mic sarut pe gat, apoi totul se intuneca, cazand intr-un somn adanc.

*Dupa 3 ore*

Deschid usor ochii, privind in jur. Ma aflu in camera mea, iar Chase e langa mine. Deci nu a fost un vis, totul e real. Il privesc pe barbatul care mi-a furat inima si nu imi vine sa cred ca e al meu. Totul pare un miraj. Il mangai pe fata, apropiindu-mi fata de a sa si lasand un mic sarut pe buzele sale trandafirii. Nu vreau sa-l mai las vreodata sa plece, vreau sa ramana al meu pentru totdeauna. Ma cuibaresc mai bine in bratele sale, bucurandu-ma de caldura oferita de acestea.

-Buna dimineata, raza de soare!

-Buna dimineata, iubitule!

-Asta e cea mai frunoasa dimineata pe care o am de foarte mult timp.

-Te iubesc foarte mult, Chase!

-Si eu te iubesc!

He's MineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum