Dacă uiţi vreodată cine eşti, nu dispera. Rumegă (salată de preferabil) asupra lucrului care te macină, care te face să te indoiesti de toate credinţele tale, şi în timp te vei regăsii.
Dacă uiţi vreodată cine eşti, ascultă muzica ta preferată la maxim până îţi aminteşti. Nu mânca cantităţi industriale de mâncare proastă. Ştiu că se spune ca inima se află in stomac dar CREDE-MĂ când îţi spun ca a ta nu este în stomac.
Mănâncă curat,plimbă-te, trăieşte şi vei vedea.
Dragă, dacă uiţi vreodată cine eşti, amintește-ți de persoanele care nu au uitat, de momentele care te definesc,de arta ta,muzica ta,răutatea, bunătatea, defectele,calităţile, şi vei fi bine.
Dacă vreodată uiţi cine eşti, lasă mă să ţi amintesc prin această mică notiţă dintr-o carte pe care n-o mai citeşte nimeni, că ai fost fericită, că ai dansat prin casă de fericire, şi ca soarele strălucea pentru tine. Poate nu a fost azi, sau mâine, sau ieri. Dar viaţa înseamnă mai mult decât ieri,astăzi şi mâine. Nici-o floare nu înfloreşte pe tot parcursul anului, de ce te aştepţi ca tu să faci asta?
Eşti tu,nimic mai mult sau mai puţin, însă exact cât trebuie.
