Capitolul 13

563 31 2
                                    

Autor POV:
Ginny se duce in camera a ei si a lui Harry sa vada daca Harry a venit inapoi. Din fericire, Harry era acolo si vorbea cu James despre vajthat.
-Tati, cand voi avea si eu o matura?
-O sa-ti cumpar de ziua ta.
-Dar mai e asa mult!spune bonsuflat James.
-Harry, vreau sa vorbesc putin cu tine.
-Bine. Si eu vroiam sa vorbesc cu tine. James tu poti sa te joci cu jucariile tale.
James fuge inapoi in camera lui si cei doi soti ramani singuri. Harry rupe tacerea apasatoare:
-Ginny, Teddy a fost atacat.
-Teddy? De ce?Cand?
-L-am vazut cand inainte de a incepe ora pe jos, cu mult sange. Cineva i-a aplicat blestestemul lui Plesneala.
-Cine ar putea face asta?
-Nu stiu, poate Unchiul lui Tori!
-Nu mai striga.
-CUM SA NU STRIG?! COPIII SUNT ATACATI DIN CAUZA NOASTRA!
-NU MAI TIPA! ASTA NU NE AJUTA IN SITUATIA ASTA!
-DACA TIE NU ITI PASA DE NIMIC!
-Nu imi pasa de nimic ,nu?spune Ginny cu lacrimi in ochi.
-Ginny, nu vroiam sa spun...
-Nu imi pasa de nimic nu? Nu imi pasa ca toti copii sunt in pericol nu? Nu imi pasa ca si James este atacat nu?
-Ginny...
-Daca nu imi pasa nu ar trebui sa stau in calea ta! Descurcate fara mine!
Ginny pleaca furioasa si trista din camera. Harry se pune pe pat, cu lacrimile in ochi. Isi ia in mana brelocul care i la dat Ginny anul trecut pe care aparea o imagine cu ei doi sarutanduse. Nu putea sa se supere pe ea, o iubea...
Ginny POV:
Ies din camera mea si a lui Harry si fug la cea care m-a ajutat mereu, Hermione. Cum putea Harry sa zica lucruri ca astea? Cum putea sa tipe la ea si sa spuna ca nu imi pasa? Am ajuns in camera lui Harmione si a lui Ron si a intrat inauntru. Era o camera slab luminata, cu peretii de culoarea crem si podeaua din lemn. Hermione ma intampina:
-Ginny, ce vizita placuta! Stai, de ce plangi? Ce s-a intamplat?
Eu, printre suspine am raspuns:
-Harr-ry...
-Offf, vino aici!
Hermione ma ia intr-o imbratisare calduroasa.
-Ce a facut?
-P...pai mi-a zis ca nu imi pasa de nimeni.
-Dar ce l-a facut sa faca asta?
-Pai, i-am zis sa nu mai strige ca nu o sa rezolve nimic.
-Ginny, stiu ca uneori baietii pot fi asa, adica spunand asta chiar stiu.spune Hermione si arata cu capul spre camera unde dorm unde se auzi sforaitul fratelui meu. Dar suparandute pe el nu o sa rezolve problema. Trebuie sa isi ceara scuze. Eu zic sa il faci gelo...
-Nu. Nu Hermione, nu o sa il mai fac gelos niciodata. Ma durut prea tare sa stau departe de el si sa fiu cu Dean. Nu pot.spun eu cu o voce soptita.
-Bine, asta arata si ca il iubesti foarte mult. Eu zic sa mergem acum tiptil in camera voastra si sa vezi daca plange. Daca plange, inseamna ca ii pasa de tine. Daca nu pai,nu stiu.
-Bine, dar nu cred ca plange.
-Sunt sigura ca plange. Il stiu foarte bine si stiu ca tine la tine. Hai sa mergem.
Ies cu Hermione din camera si nu ducem la usa camerei noastre. Acolo il aud pe Harry si pe Neville vorbind.
-Nu ma mai iubeste Neville. Am fost un prost. Nu ar trebui sa spun lucrurile astea despre ea. O iubesc...
Se auzea foarte clar ca plangea de mult timp. Am deschis usa si am sarit la gatul lui si l-am sarutat lung si passional.
-Mai bine am pleca.ii sopti Hermione lui Neville.
Dupa ce am terminat sarutul Harry mi-a zis:
-Nu as vrea sa te ranesc niciodata...
-Nici eu.spun eu si Harry ma saruta din nou fericit.
Author Note:
Hey! M-am decis sa pun si putina drama in povestea asta si mie mi se pare ca a iesit bine. Cand scriu drama pur si simplu incep sa ma cert ca trebuie sa fie suflete pereche dar, just for you guys!❤
Daca aveti niste preferinte, sa imi ziceti.

Harry Si Ginny: O Iubire NedespartitaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum