Jocurile Foamei - Ziua 7

346 32 16
                                    

Continuarea Zilei 6

Nu am mai apucat nici sa zbier. Jacob ma sugruma, strangandu-si degetele puternice in jurul gatului meu. Lumea se invartea in pe langa mine, iar eu ma luptam pentru fiecare gura de aer. Simteam cum plamanii imi ard, cum devin la fel de fierbinti ca mainile lui Jacob.
Cu un imens efort il lovesc cu piciorul in stomac si il indepartez, desfacandu-i degetele inclestate pe gatul meu.
Incep sa tusesc si sa scuip si mai mult sange. Jacob se prabuseste pe spate, tusind. Pentru o clipa am impresia ca isi incruciseaza mainile pe burta, zbierand de durere. Dar el zbiara cu ura, privindu-ma cu ochi nepamanteni, scotandu-si cutitul de la centura.

Si atunci imi dau seama. E o arma. E un mutant programat sa ma ucida, dar eu sa nu il pot ucide pe el.

In acel moment ma ataca. Ma tranteste la pamant si incearca sa imi taie gatul cu lama ascutita a cutitului. Lacrimile imi curg siroaie pe fata, in timp ce ma lupt cu omul mort care ma iubea si care acum, readus la viata, ma uraste.

Jacob scoate un strigat groaznic si se repede spre mine.
Imi incarc arbaleta.
Cu un nod in gat, inchid ochii si trag. Aud sunetul sagetii care i se infige in carne. Deschid un ochi ca sa ii vad mana sangerand, iar eu ma prabusesc la pamant, plangand.

Zbier de durere, cand se intampla ceva straniu. Printre lacrimi il vad pe Jacob cum arde. Bucati fumegande din hainele lui zboara in aer, iar el se micsoreaza si dispare.
Ba nu. Nu dispare. Pe pamant aterizeaza o pasare cu aripa franta.

 Pe pamant aterizeaza o pasare cu aripa franta

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


Imi sterg lacrimile si ma uit mai atent. E un fel de gaita, iar cand imi dau seama ce se intampla, mai trag o sageata in ea si o arunc, zbierand.

Un truc! Un simplu animal ce se poate preschimba intr-o persoana draga! Numele lor uitat de timp imi vine in minte.
Se credea ca s-au pierdut in salbaticie. O specie rara, o greseala a Capitoliului.
Inima imi bate puternic in piept, de furie, cand observ zeci de alte gaițe - schimbatoare in copaci, privindu-ma atent.

Maresc ochii cand vad o gaita cum coboara si se transforma in Fiend. Penele ei se preschimba in lumina soarelui, devenind parul blond al lui.

Muschii i se incordeaza, scrasneste din dinti, apoi, cu un urlet razboinic, se repede spre mine.

Ma prabusesc pe spate, cu gatul ranit, dorind sa mor chiar acum.
Nu il pot ucide.

Cu o ultima sfortare, arunc cutitul in fata, fara sa privesc ce se intampla.
Vad un nor de gaite cum se ingramadesc si bat din aripi in jurul celei moarte. Apoi, toate iau alte chipuri.
Jacob, Fiend, micul Evan, mama mea, tatal meu, toti vin sa ma ucida.
Ma ridic si incerc sa fug, impleticindu-ma. Intru in umbra protectoare a padurii de pini, iar apoi ma lovesc de o creanga.
Cad si simt cum intreg aerul pentru care am luptat atat contra furiei lui Jacob imi paraseste plamanii, cum capul meu se invarte si chipurile celor dragi devin ultimul meu cosmar...

Ziua 7

Ma trezesc in intunericul diminetii. Pentru ceva timp ma intreb daca sunt moarta. Dar nu sunt.
Ma aflu exact in locul in care am cazut. In jurul meu sunt insirate trupurile neinsufletite ale gaitelor-schimbatoare.

The Hunger Games - The last gameUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum