Mă întorc pe călcâie, ținând strâns între degete sticla rece.
" Tura mea se termină peste câteva minute. " Aud un strigăt răgușit în spatele meu, eu ridic din umeri.
" Îmi pare bine pentru tine, dar eu chiar trebuie să plec. "
Mă arunc în mașină, portiera mea răsună atunci când o închid. Pentru o secundă privesc în afara geamului deschis în încercarea de-al aţinti pe băiatul cu acea cămașă în carouri, dar el a dispărut.
" M-am gândit că poate ai nevoie de companie. "
Corpul îmi tresare când privesc în partea dreaptă, băiatul al căror ochi străluceau ca smaraldele mă privea prin geamul deschis.
Iar atunci, telefonul vibrează.
ashton: iubito, poate am fost un tâmpit dar asta nu înseamnă că trebuie să dispari.
Închid telefonul nervoasă iar cu tărie în glas spun:
" Chiar am nevoie, intră. "
