Mă ridic din mașină, împiedicându-mă spre mijlocul străzii; farurile erau singurele care mă ajutau să mă ghidez.
" M-am săturat să fiu îndeajuns. "
Simt o figură lângă mine și apoi un strigăt răgușit, mâinile sale ajutându-l să facă ecou.
" M-am saturat să fiu îndeajuns."
Râdeam iar și iar, zâmbeam iar și iar.
" Vrei să conduc eu? " Se întoarce el spre mine. Parul îi arată răvășit, cămașă să necălcată zbura în întuneric.
" Mulțumesc, Alex. "
Posibilitățile ca el să fie un om rău sunt multiple, dar sincer, în acest moment nu-mi pasă.
¤¤
se aștepta cineva să postez? sincer, nici eu =))
