Giulio : Tata ti-am zis sa nu mai suni .
Giulia : Nu e Edmundo la telefon !
Giulio: Natasha ? Natasha tu esti ? Traiesti ?
Giulia : Cine-i Natasha ? Eu sunt Giulia . Sunt fiica ta .
Giulio : Giulia ? Nu nu pot sa cred ca Edmundo te-a putut lasa sa ma suni
Giulia : Si de ce nu ? Oricum .. vreau sa te intreb . Mereu am vrut asta . De ce ... de ce m-ati parasit ?
Giulio : E o intreaga poveste.
Giulia : Eu vreau sa o stiu . Vreau sa stiu unde e mama ? E acolo ? Cine-i Natasha ? Nici nu stii cat de greu mi-a fost sa traiesc fara mama . Nono e cel mai bun om dupa aceasta planeta . Nici nu stii cat de greu a fost sa va tina lipsa . Si a reusit . As putea spune ca va urasc pentru ca m-ati lasat . Daca nu ma vroiati , de ce m-ati adus pe lumea asta si apoi ati plecat . De ce ?
Giulio : Nici nu am vrut . Noi am vrut sa avem decat o familie . E o intreaga poveste in spate. Pe care nu ar trebui sa o stii . Iar mama ta ? Mama ta e moarta . Da , Natasha a murit in urma cu 9 ani . Iar eu , eu nu te-am vrut din totdeauna asa ca nu am ce cauta in viata ta . Ai grija de tata in ultimul sau an de viata . Te las si sterge acst numar . Oricum voi rupe cartela asta . Nu vreau sa mai stiti vreodata ceva de mine .
Giulia : Ce?!..
Giulia se aseaza pe canapea si isi pune mainile pe fata.
Edmundo : Giulia ? Ce ti-a zis afurisitul ala ?
Giulia il ia in brate pe Edmundo si printre suspine il intreaba
Giulia : E adevarat ce a zis ?E adevarat ca mama a murit ?
Edmundo : Si mie mi-a spus acelasi lucru . Ii stiu vocea cand e trist . A iubit-o pe mama ta . Nu avea de ce sa minta cu un asemenea lucru .
Giulia : Si .. mi-a mai zis ca sa am grija de tine in ultimul tau an de viata . Ce a vrut sa zica prin asta ?
Edmundo : Afuristul ..
Giulia : Ce ? A vorbit serios ? Nono , vei muri ?
Edmundo : ...
Giulia : De ce taci ? Nono vorbeste . Sa nu-mi zici ca si tu ma vei parasi .
Cu ochii plini de lacrimi Giulia se uita la Edmundo care statea cu ochii in pamant si o tinea strans de mana . A simtit ca e adevarat . Ca Edmundo va muri . A fugit din restaurant , iar Edmundo a incercat sa o opreasca dar cum nu a putut sa il opreasca pe Giulio , nu a putut nici pe ea . Afara incepuse sa ploua . Iar in sunetul ploii se mai auzea decat vocea lui Edmundo care striga „ Giuliaa Giulia Giulia ... „
