Puștoaica

Șoc

Toți se uitau la mine de parca aș fi omorât pe cineva important.

-Ce vă uitați toți așa la mine?

-Cine era ăla?

-Care ăla?

-Ăla cu care vorbeai în sat?

-Adam, un vampir super drăguț.

-Adam nu e vampir, e demon.

-Nu are cum să fie demon!

-Crezi ce vrei, Margy, continuăți drumul spre camera ta.

Am plecat spre camera mea gândinduma la ce mi-a spus Emily.

Mă gândesc și tot mă gândesc la Adam, oare sigur e un vampir? Oare Emily are dreptate? De ce îmi pun atâtea întrebari idioate? Of, îmi urăsc viața.

O bătaie în ușă mă trezește la realitate.

-Intră.

O vad pe mama intrând pe ușile duble ale camerei. Eu mă ridic în capul oaselor.

-Heei, scumpo. Ce faci?

-Bine mamă.

-Ămm...trebuie să îți zic ceva ce am ținut secretul de când te-ai nascut.

-Ce?

-Pai știi de ce am reacționat eu cu tatăl tău mai înainte? ...pe vremuri când bunica ta trăia și era cam de vârsta ta a prevazut ceva în viitorul nostru, a zis că v-om avea o fetiță care v-a muri peste câteva zile de la naștere, și așa s-a și întâmplat. Înainte de moartea ei eu cu tatăl tău te-am adoptat, erai identică cu Misty, prima mea fiică. Iar dacă nu îți ziceam acum, riscam să te pierdem de tot, în manuscrisul lăsat de bunica ta, nea prevazut că te vei întâlni cu un baiat în sat și din cauza lui vei ajunge în Iad.

-Vrei să zici, eu sunt om?

-Da, defapt ai 18 ani, de asta te îndrăgostești așa de repede.

-Nu pot să cred, tu mă minți, nu? Zimi că mă minți.

-Nu te mint scumpo. Îmi pare rău.

Eu eram deja șocată, am rămas singură pentru că mama plecase. Știe cum reacționez când sunt nervoasă, confuză și șocată.

Toți mușchii mei nu mai ră pundeau la comenzile mele, cu cât încercam să fiu mai calmă cu atât sunt mai distructivă. Am multe lucruri care se pot sparge prin cameră deci nimic nu o să mai rămână întreg. Am început să sparg tot, la câți nervi și confuzie aveam în acea secundă, am rămas fără puteri leșinând și căzând dur pe jos.

*** Adam pov.

De când m-am întâlnit cu Margy, mă gândesc întruna la ea. Nu știu cum să îi zic că sunt diavol, dar oare ea știe că are numai 18 ani și e umană, am văzut asta în aura ei, dacă nu știați diavolii văd aurele și pot să își dea seama foarte repede cine sunt unele persoane.

Oare margi se gândește la mine? Sper să nu o rănesc când o să o iau în Iad. Oare rezistă o umană în Iad? Mii și mii de întrebări îmi înfășoară gândurile.

-Adam, la cine te gândești?spune tata batjocorător.

-La nimeni tată.

-Nu te cred. Tu, stând în cameră singur, să nu te gândești la nimeni, poți inventa minciuni mai bune.

Tata știe tot timpul cum să mă înveselească.

-Tata, vreau să vad ce face.

-Bine, haide după mine.

Noi suntem în Iad, deci avem multe chestii cu care putem să vedem în lumea vie, adică în lumea umanor. Tata mă duce la lacul roșu, aici te uiți atunci când îți este dor de o persoană.

Ou, nu, Margy e întinsă pe jos, dar de ce? Cine a rănit-o? Trebuie să merg la ea, dar nu pot, poarta dintre cele două lumi este închisă după ce un diavol superior trece de prea multe ori pe zi prin ea. Ce mă fac.

*** Emily pov.

Sper ca Margy să îmi asculte vorbele despre Adam. Totul depinde de ea. Dar dacă i s-a întâmplat ceva? Mă ridic din pat și mă îndrept spre camera ei. Deschid ușile speriată și dau de o Margy leșinată și mii de cioburi și bucățele de obiecte. Cred că mama ei ia zis adevărul despre părinți ei adevărați.