Cred ca toti oamenii stiu ca nimic nu e pentru totdeauna insa uneori chiar sper ca asta sa tina. Mai de mult ea a spus ca va fi mereu aici iar acum ca s-au schimbat atatea intre noi si nici nu mai vorbim sunt surprinsa. Cred ca e un fel de egoism in tot ce simt eu acum. Ii e mult mai ok cu schimbarea asta desi nu a fost de accord cu ea la inceput, nici eu nu am fost, acum...in prezent, as vrea totusi sa imi vorbeasca uneori.
Sunt egoista, right ? Stii ca sunt. As vrea sa vorbim insa cu ce rost ? As vrea sa te imbratisez insa pentru ce ?
I'm fucked.
Acum cred ca vei fi okay iar asta ma face fericita. Adica.. nu ma mai simt atat de vinovata.
Ma intreb daca citesti rahatul asta si daca te vei simti.
Am multe lucruri in cap deseori iar atunci cand incep sa scriu se amesteca, incerc sa le ordonez apoi toate dispar. Ma uit sa vad ce am scris, doua randuri fara sens.
