Îngrijorat !?

10.1K 489 20
                                    

    * Ellie *

M-am trezit pe la înserat, cu durere de cap, dar nu știu dacă din cauza căzăturii sau a lui Leonard. M-a certat de cum am deschis ochii.

  -Ce a fost în capul tău ? întreabă Leonard privindu-mă încruntat.

  -Am vrut să mă distrez, răspund sec.

  -Să te distrezi !? Nu zău ? Puteam să jur că ai vrut să te sinucizi ! spune ironic.

  -Alege varianta care îți convine mai mult, spun încercând să mă ridic.

  -Nu înțeleg cum de te-au lăsat grăjdarii călare ! spune Leonard exasperat.

  -Nu m-au lăsat ! M-am furișat, spun zâmbind fals.

  -Dar nu puteai să porții o pereche de genunchiere și cel mai important : o cască de protecție ? Dacă îți spărgeai capul ? spune privindu-mă nervos și simt cum îngheț.

Nu l-am văzut niciodată așa nervos, dar gura mi-a luat-o înainte :

  -De când te interesează atât de tare ce mi se întâmplă ? spun încet, mai mult pentru mine.

  -De când te-am cunoscut, spune agitat și vine cu pași mari spre mine.

Era atât de agitat încât sprâncenele-i mai aveau puțin și se uneau într-o linie perfectă. A ajuns în fața mea, abia realizând când eram față în față. Mi-a analizat atent ochii. Mi se părea mie sau ai lui deveniseră negri ? Iar sclipirea din ei îmi înțepa inima, tăindu-mi suflul. Mă dau un pas în spate dar acesta reacționează odată cu mine prinzându-mă de talie. Cealaltă mână se așează pe ceafa mea ținându-mă pe loc. Dau să țip la el, dar sunt oprită de buzele lui care se izbesc violent de ale mele. Sărutul reflecta spaima trasă când am căzut de pe cal și multă frustrare. Inima îmi bubuia atât de tare încât putea fi percepută de orice satelit pe o rază mare. Dansul dintre buzele noastre devenea din ce în ce mai pasional, mai lent și mai profund. Lipsa de aer striga să ne despărțim, dar nu puteam nici dacă aș fi vrut. Și nu voiam.

Dar o tuse de atenționare a stricat tot momentul. Ne-am despărțit ca arși. Priveam stupefiată de la Leonard la Richard. Dau să deschid gură, să zic ceva, să o scot cumva la capăt, dar nu găseam nimic care să explice ce s-a întâmplat. Mă uit la Leonard, dar el era foarte calm. Privind în gol, nu schița nici o emoție. Mă enervez atât de tare când îl văd atât de calm, încât scap o înjurătură și dau cu piciorul în pat, întorcându-mă la fereastră. Încercam să găsesc ceva de spus, dar mintea îmi era goală. Privesc în gol, frământându-mi mâinile. Cum reușea cineva să îți împrăștie mintea prin toată camera doar printr-un sărut ? Sunt eu prea slabă, asta e rezolvarea problemei.

Îl aud pe Leonard vorbind, ceea ce mă aduce cu picioarele pe pământ.

  -Ellie, dacă te mai prind o dată pe cal, promit să te bat la fund cu mâna mea, spune acesta pe o voce răgușită.

Rămân șocată de replica lui și mă întorc pe călcâie atât de repede încât amețesc, dar scutur din cap și îl privesc în ochi. Avea iar masca lui de om fără sentimente, complet inexpresivă. Simt cum mă enervez din nou, iar obrajii mei iau foc. Mă uit cât pot de urât la el, acesta nu schițează nici o fărâmă de emoție. Se întoarce pe călcâie, trece pe lângă Richard care ne privea amuzat și iese pe ușă trântind-o după el. Îmi revin din șoc și strig cât pot de tare la ușa închisă :

  -Pariu !? Să nu aud nimic ! spun uitându-mă urât la bunicul, iar el ridică mâinile în semn de predare și iese din camera mea.

Doamne ! Ce mă fac !? Asta e doar prima zi de când Leonard e în casa noastră. Cum voi rezista o săptămână ?

Bastarda și AristocratulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum