Mister T.

13.

-Dar domnule...

-Tu spune-mi dacă poate fi "reconstituită"!

- Da, dar trebuie să mă urmați,aveți de semnat actul de căsătorie fals și încă câteva, încerca el să îl convingă doar pentru a mai trage de timp.
Ben se apropie de mine și îmi rânji cu o satisfacție deplină.
-Deși ai dormit două zile, peste nu mult timp vei avea o viață nouă! O viață cu totul nouă alături de mine! Poți începe ați uita prietenii,familia,noua iubire,...adică upss...fosta!spuse el pe un ton batjocoritor.Aa...da, și dacă vei încerca să te plângi poliției sau altor autorități, nimeni nu te va crede! Am bani și putere!
Aceste cuvinte îmi distruseră și ultima fărâmă de speranță.Unde e mama? Unde e Erick? Îmi vreau viața de dinainte! Vreau să revină totul la normal!
Făcându-i semn străinului, aceștia se îndreptau spre ușă. Străinul îmi șopti fără ca să atragă atenția un:"Îmi pare rău! "
gesticulând în direcția lui Ben, învinovățindu-l.

* * *
-între timp -

-Unde e? Unde e domnule polițist?? Unde e fiica mea??

- Doamnă Buna, vă rog să vă calmaţi, cercetările au pornit!

- Dar am sa răspuns la toate întrebările,aţi întrebat și restul oamenilor din încăpere! spuse ea cu o voce tremurândă agitându se de ici-colo.

-Da doamnă ,cine ştie poate a fugit cu iubitul ei!spune poliţistul cu nonşalanţă.

-Cum să fi fugit??Dumneavoastră vă auziţi?! Iar ea nu are iubit şi dacă aş ști!
Timp cât eu eram ţinută sechestrată de către Ben, mama își făcea mii de griji în privinţa mea.

- Doamnă Bouns! spuse Erick către mama.

-Domnule Tomson, spuneţi-mi că măcar dumneavoastra aveți vești bune!

-Dar ce s-a întâmplat?? spuse Erick buimac.

-Fiica mea... fiica mea...

Izbucnind, începu să plângă în hohote căci presiunea era prea mare pentru ea. Erick privea duios cum plângea mama încerca să o calmeze.

-Este rănită?Au răpit-o? spuse el dandusi arama pe faţă,neputând să constientizeze problema.

-E-e-este... a fost... răpită.
Spuse mama încercând să dea un răspuns cât mai clar.

-Pai știți...