Fugar De Realitate

Cap.11. Destinul

Stiu ca nu am mai postat de muult timp, dar iata ca mi-am facut putin timp si pentru acest lucru.

Nu este lung, dar este (dupa parerea mea, a autoarei) capitolul ce da peste cap totul. Urmeaza un alt capitol, un fel de continuare a acestuia in care voi explica mai bine cum stau lucrurile cu Rose cu adevarat si ce se va intampla.  Desi este un capitol scurt, este concentrat deoarece am vrut sa las loc misterului si sper sa placa :).

Tin sa dedic acest capitol lui NekoChan92 pentru ca a fost o cititoare fidela a povestii si a apreciat ceea ce am scris. Sper sa nu dezamagesc cu acest capitol. 

_______________________________________________________________________________

Din perspectiva lui Rose:

   Vizita! Da! Matusa Mery va fi incantata. E aniversarea ei si cum as putea tocmai Eu lipsi?! Pe Irene, fiica ei, verisoara mea, nu am vazut-o oricum de muulta vreme. Biletele sunt deja pregatite. Cum sunt o perfectionista, am pus si restul lucrurilor la punct:cadourile, bagajelu' etc etc etc. Mor de nerabdare. Nu am vizitat-o niciodata de cand s-a mutat in Anglia, dar a cam venit timpul, nu? Ii las pe ai mei in urma, pe toti prietenii mei, pe... Adam. Chiar! Ar fi cazul sa il sun si sa ii spun ca maine dimineata ,,imi iau zborul''.

   Vechea strategie, banala ce-i drept dar unica: ma apropii de telefon, caut numarul lui in agenda si apelez.

- Alo? se aude vocea lui calda

- Ce faci mai, Adam, mai? Ai treaba?

- Da, am de dus pana la capat o chestiune foarte importanta- Replica el serios

- Bine, atunci iti spun repede ca...

- Sa vorbesc cu tine la telefon.

- A! Da? Bun! Maine plec! ii spun eu pe un ton vesel

- Unde? ma intreaba el pe un ton speriat

- In Anglia si nu mai intorc ni-cio-da-ta! ii spun eu serioasa

- Acum pe bune! Gluma, nu?

- Da- ii spun spun eu razand. Normal ca ma intorc. E doar o vizita!

- Rude? 

- Bingoo!

- Am ghicit! Imi vreau premiul!

- Prea multe vrei! E na! Auzi la el! Si ca o curiozitate... ce premiu vrei?

- Alege-l tu! Dupa aceea iar spui ca vreau prea multe!

- Bine, bine! O sa ma gandesc, promit! ii raspund eu vesela

- Iei avionul maine dimineata, nu?

- Da.

- Te conduc la aeroport, atunci.

- Nu e nevoie!

- Insist! Ma poti refuza? Te incumeti tu sa ma refuzi pe mine? Eu, fratele tau de... incearca el a ma convinge pe un ton dulce

- Asta-i santaj sentimental! il intrerup eu revoltata

- Raspunsul tau este: ,,Da, Adam, ne vedem maine dimineata.'' ? ma intreaba el amuzat

- Imposibilule! 

- Deci da?

- Da... spun eu lasandu-ma pagubasa

- Ne vedem maine dimineata! isi ia el la revedere pe un ton triumfator

   Dupa ce conversatia ia sfarsit, ma duc sus in camera mea si ma trantesc in pat, intr-un somn adanc.