One for Another(seria One- Volumul 2)

15. Făcându-i fericiţi pe alţii

Daca Cezar crezuse pana acum ca tot ceea ce realizase fusese dificil, acum era de cu totul alta parere. Ceea ce urma sa faca ii facea palmele sa transpire in ultimul hal.

-Cum adica nu vi? striga el urmarid-o pe Devon din dormitor pana-n living. Ea isi aduna foile ce le lasase pe masa seara trecuta.

-De ce sa vin la parintii tai in vizita cu tine? Te-au invitat pe tine si atat, tu trebuie sa mergi.

Cezar ofta. Nu putea sa mearga acolo de unul singur. Parintii lui si-ar fi dat seama ca e ceva neinregula si l-ar fi asaltat cu intrebari, iar el nu voia sa ii mai incarce si pe ei cu problemele lui.

-Dar trebuie sa fi acolo sa te asiguri ca nu fac sau spun vreo tampenie.

Devon rase.

-Sunt parintii tai, ursuletule, zambi apoi continua, tu stii cel mai bine ce sa spui si ce nu in fata lor. 

Barbatul se tranti pe canapea si isi sprijini capul de spatarul acesteia. Inchise ochii si pufai enervat. Devon se aseza langa el. Vazand laptopul si toate CD-urile, isi aminti de noaptea trecuta. Fusese prea obosita ca sa mai despice firul in patru atunci.

-Ce cautai azi-noapte?

Cezar isi deschise ochiul drept si se uita la ea, apoi il deschise si pe celalat devenind incordat. Isi umezi buzele cu limba si se gandi rapid la ceva. Ramasese ca nu-i va spune despre ceea ce descoperise, cel putin nu pana nu era sigur.

-Niste inregistrari...

Devon isi ridica piciorul si-l indoi asezandu-se pe el. Se rasuci catre el si il studie atent. Ochii ei de smarald se plimbara pe trasaturile fetei lui.

-Despre? continua cu intrebarile.

Cezar ofta si se ridica. Nu putea sa o minta cand se uita asa la el, cel mai bine era sa intreupa contactul vizual. Incepu sa stranga mizeria de pe masuta de cafea.

-Ce conteaza? Niste iregistrari...

Devon se stramba dezaprobator si se ridica si ea. Se intoarse cu spatele si incepu sa se departeze mergand spre dormitor.

-Bine, bine. Iar incepi cu secretele si ascunsul lucrurilor, dar nu-i nimic, poti face ce doresti, spuse aproape soptind ultima parte. Intra in dormitor cat barbatul o urmari cu privirea. Tranti celelalte CD-uri pe canapea si isi trecu ambele maini prin par oftand.

-La dracu, mormai si isi privi ceasul de la telefon. Era deja ora zece si jmatate. Cand trecuse timpul asa de repede. 

Peste cateva minute, Devon iesi din dormitor si merse glont catre frigider. Lua sticla de suc de portocale si apoi isi turna intr-un pahar. Nu se uita la el si asta il irita si mai tare. El era pe canapea si schimba plictisit posturile de la TV. Dumnica nu era niciodata nimic de vazut. Doar emisiuni stupide si atat. Isi musca obrazul pe interior si nu avea nicio idee ce sa faca.

Fir-ar sa fie! De ce naiba se supara mereu pe mine? Si de ce ma afecteaza atat de tare ca nu vorbeste cu mine?Ce ar trebui sa fac acum? Sa-mi cer iertare? Dar nu am gresit. Sunt inregistrarile mele, eu decid daca le arat sau nu cuiva, sau daca vorbesc despre ele. Dar...nu vreau sa fie suparata pe mine, nu ea. 

Devon isi bea sucul in liniste si il privea atenta pe barbatul din fata ei. Bine, se uita la ceafa lui si se gandea oare ce-i trece prin gand. 

Poate ca am exagerat eu. Cine stie ce e pe CD-urile acelea. M-a deranjat doar ca nu e sincer cu mine si reactioneaza in acel fel. Putea sa-mi spuna calm ca nu e nimic intresant si as fi inteles, sau putea sa-mi spuna ca sunt pentru firma lui, l-as fi crezut. Acum sta acolo pur si simplu si incep sa cred ca nici macar nu-i pasa ca sunt suparata pe el. Tin la el atat de mult, dar...pana acum el nu mi-a aratat ca ar simti la fel. Da, mi-a promis de mai multe ori ca o sa se schimbe, dar nu stiu... mi-as dori sa o faca mai repede.