Capitolul 7

11.2K 131 3
                                    


L-am lasat pe Mikah in urma mea, iesind grabita sa nu ne vada cineva. La usa baii s-a format deja un sir lung de fete care asteptau sa intre la toaleta. Printre aceste fete se numara si prietena mea, Eve. 

-Sa-mi bag!

-Heei, unde ai disparut? Te cautam!

- Unde am disparut? V-am vazut Eve. Am vazut cum v-ati sarutat tu si Joe! Ce fel de prietena esti tu?

Atat de tare tipam deja, incat toata lumea se holba la noi. Sper sa auda si Mikah, si sa stea naibii acolo.

-Ce te-a apucat Sofia? Despre ce tot vorbesti? Eu acum am coborat din camera, am fost sus cu Mikah ..stii tu!

-Nu pot sa cred ..

-Sofia, linistete-te! Sigur ti s-a parut. Joe te cauta prin bar. Este disperat.

"Da, sigur ca este! La fel de sigur cum ai fost tu in camera cu Mikah"

-Mda.

I-am intors spatele si am plecat. Aceasta nu este prietena mea, Eve nu face asa ceva.. ma minte in fata? Dupa ce i-am vazut? Imi spune ca era cu Mikah in camera, in timp ce eu imi faceam de cap cu el? Cat de proasta sa fie?

Am ajuns in camera mea, unde ma astepta Joe.

-Iubito, unde ai fost? te-am cautat peste tot.

-Iesi afara!

Am spus cuvintele acestea cat de tare clar si raspicat am putut incat sa inteleaga ca mi-e greata de ei.

-Dar..

-Niciun "dar" nu ti-e clar? Du-te tavaleste-te cu Eve cat vrei tu, din acest moment "noi" nu mai existam. Si iesi naibii afara!

Fara sa mai spuna altceva, a iesit din camera mea, trantind usa in urma lui, si injurand. Mi-am impachetat lucrurile, si am luat primul taxi spre aeroport, merg acasa!

Spre surprinderea mea, nu m-a vazut niciunul dintre "prietenii" mei plecand, ceea ce m-a scutit de explicatii si cel mai probabil de un scandal monstru. Nu pot spune ca sufar, nu-l iubeam pe Joe. Insa ma simt al naibii de suparata pe Eve. Sincer, m-as fi asteptat la un moment dat sa faca una ca asta, ea mereu revendica ce drede ca ii apartine, inclusiv barbatii altor femei, insa nu ma asteptam sa imi faca asta mie. Asta ar fi oare momentul in care imi dau seama ca trebuie sa imi schimb viata , prietenii si obiceiurile? Poate ca da.

Fara sa imi dau seama cum, am ajuns in avion. Mi-am cautat locul, si m-am asezat. De data aceasta nu am mai gasit bilete V.I.P,dar nu e rau nici la clasa standard. Locul de langa mine este inca gol asa ca tot ce pot spera este ca o sa ramana asa pana ajungem acasa. 

Acasa, ce dor imi e de casa. Cu toate ca am plecat doar de cateva ore, poate putin peste 24, dorul de linistea casei mele, de caldura cu care ma primeste mereu, imi insufla nostalgie in suflet. 

Stewardesa isi face aparitia, si ma anunta ca pasagerul din stanga mea a sosit. Imediat dupa ce si-a terminat fraza, isi face aparitia tanarul fermecator de care m-am ciocnit inainte cu o zi.

-Buna, ce coincidenta. Martin Clayton, incantat!

-Buna, Sofia Terrence, imi pare bine.

-Atata de repede te intorci?

-Mda, o mica problema..

-O, imi pare rau. Doar tu? Iubitul tau nu vine?

- Ah, Joe nu e iubitul meu, e doar un amic, cu care tocmai m-am certat.

-Inteleg.

Zambetul sau stralucitor ma fermeca, " Sofia Terrence, orpeste-te din a te holba la bietul om" Ah, vocea mea interioara imi aminteste mereu ce sa fac, mai rau cum o facea mama.

-Buna seara dragi pasageri, avionul va decola in cateva minute, va rog puneti-va centurile de siguranta. Zbor placut va doresc.

Mi-am prins centura de siguranta, si m-am asezat comfortabil pe spatele scaunuli, inchizand ochii. Eram foarte obosita, pe langa faptul ca in capul meu era o harababura totala, maine trebuie sa merg la munca, daca tot m-am intors din "vacanta" macar sa fac ceva productiv cu timpul meu. Mi-am scos laptopul deschizandu-l cu intentia de a-mi citi e-mail-urile. Pasagerul din stanga mea, cred ca a adormit deoarece nu a mai scos niciun cuvant de cand am decolat, asa ca deschid primul e-mail , fara sa ma uit de la cine este.

Era de la Eve, un e-mail plin de reprosuri, insa ce mi-a atras atentia a fost incepututl. " Draga Sofi, stiu ca nu sunt cea mai buna prietena pe care o ai, dar crede-ma ca nu m-am sarutat cu Joe."

 Asta crede ca sunt tampita sau ce? 

" Stiu ca ti-am spus ca eram cu Mikah in camera, insa a fost o minciuna. Am fost in biroul managerului, incercand sa-l fac prin metodele mele sa va cazeze si pe voi doi intr-o singura camera."

 Parca era hotelul tatalui sau, nu el ia deciziile? In fine;

" M-am intalnit cu Mikah dupa ce am vorbit cu tine ultima data, iesea din baia fetelor, de brat cu o blonda vopsita.  O sa-l iert pentru ce a facut, doar sa nu va stric si voua vacanta. Mai devreme am vorbit cu Joe, era distrus. Asteapta sa te calmezi, sa poata vorbi cu tine. Te rog iesi din camera si hai cu noi la piscina dimineata. Te iubesc draga prietena, sa ai o noapte usoara" 

Poate ca as fi crezut toata aceasta poveste, insa toate aceste mici detalii, cum ar fi faptul ca eu cu Joe suntem cazati in camere diferite, ma face sa cred ca cei doi aveau ceva de ascuns de la bun inceput, si ca toata chestia cu vacanta a fost doar o gluma proasta de-a Evelinei. Decid intr-un sfarzit sa ii raspund la e-mail.

" Eveline, poate ca iti par naiva, insa aceasta poveste este de necrezut. Am plecat cu primul avion disponibil. Vacanta placuta, ce a mai ramas din ea."

Am inchis laptopul, nervoasa pe faptul ca am crezut atatia ani ca Eve este o prietena adevarata. Ar fi trebuit sa o ascult pe Katty cand imi spunea ca este o influenta proasta.

-Hei, s-a intamplat ceva?

Vocea senzuala a pasagerului din stanga mea, ma readuce cu picioarele pe pamant, sau ma rpg, cu picioarele pe podeaua avonului.

- Ah, nu! O mica problema "de fete". Sper ca nu te-am trezit.

- Nu am dormit.

-Mi se parea ca..

Nu am reusit sa termin propozitia, deoarece ochii barbatului ma analizau . ma provocau, imi dadeau sperante.

Mana sa dreapta s-a asezat senzual pe coapsa mea, pielea mi se furnica sub atingerea lui. Oare acesta putea fi un nou inceput? Sau e doar o alta speranta falsa..

Exces +18Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum