Cu capul în nori..

67 8 3
                                    


Evelin s-a ridicat de la masă si a dat peste un pahar care odată cu atingerea pământului s-a spart în mii de bucăți.
-Mai bine pleacă , Evelin.
-Dar , pot repara totul. Spun asta strangând cioburile de pe jos.
-Pleacă , Evelin.

Mi-am luat jurnalul si am plecat acasă pe jos . Fiind cu capul în nori , pe drum am dat din greșeală peste un băiat.
-Fii atentă pe unde mergi! Mi-a spus lăsând în urmă mister.
Am ajuns acasă cu gândul la acel băiat. Trebuie să scriu despre el în jurnal , mi-am zis.M-am așezat pe canapea și am început să scriu.
" Mi s-a părut un băiat ciudat ,avea o privire pierdută . Avea ochii roșii , cred că a plâns mult dupa o persoană. Cred că fugea de cineva , altfel nu-mi explic de ce a fugit atât de repede , parcă a dispărut deodata. Nu știu de ce m-a afectat atât de tare acea persoană.. va rămâne un mister."

În Umbra Trecutului ~EvelinUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum